Inaugurate pre-electoral de premierul Victor Ponta, cele trei puncte noi de frontieră deschise permanent în Timiş, la frontiera cu Serbia – Foeni, Comloş şi Valcani – au un viitor incert, din perspectiva integrării Serbiei în Uniunea Europeană. Deocamdată, deschiderea lor a accentuat criza de personal vamal de la punctele vechi, de unde s-a transferat din personal pentru deservirea noilor birouri vamale.

„Punctul Foeni e deservit tot de Moraviţa”

La marea inaugurare a noilor puncte de trecere a frontierei făcută în noiembrie 2014 de premierul Victor Ponta se pare că s-a trecut peste „amănunte” cum ar fi personalul care va deservi cele trei puncte permanente – Foeni, Comloş şi Valcani. Astfel, la vamă, de exemplu, s-a găsit soluţia de a se transfera personal de la punctele deja existente, în condiţiile în care oricum schemele de personal erau destul de rarefiate. „La Moraviţa, schema de personal este subdimensionată, raportată la volumul de trafic. Şi, în aceste condiţii, s-a ajuns la concluzia ca punctul de la Foeni, de exemplu, deschis în regim permanent, să fie deservit de personal vamal de la Moraviţa”, ne-a declarat Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului Personalului Vamal din Regională Timişoara.

Voinea Negoiţă, vicepreşedinte al Sindicatului „Pro Lex”, al Poliţiştilor şi Personalului Vamal, spune că în judeţele în care s-au înfiinţat puncte de trecere noi, în loc să se angajeze personal, acesta a fost transferat de la punctele deja existente. „La Moraviţa, acum trei ani, era sub 50% din schema de personal normală. Cum să mai iei personal din astfel de puncte, ca să deservească punctele noi ? Închipuiţi-vă ce control se mai face cu astfel de scheme de personal… Până la urmă, e vorba despre graniţa comunitară cu Serbia. Am văzut că, în general, pe Timişoara s-au scos la concurs extrem de puţine posturi în ultima perioadă. Nu ştiu care e ideea, şi de ce ANAF are astfel de politici de personal. Oricum, cu astfel de scheme de cadre vor fi cu siguranţă repercusiuni în ceea ce priveşte contrabanda cu ţigări, şi alte probleme similare la frontiera cu Serbia”, mai spune Voinea Negoiţă.

Reţineri legate de „durata de utilizare”

Având experienţa investiţiilor mari făcute în zona Cenad, unii reprezentanţi ai sistemului vamal au avut  reţineri legate de finanţarea punctelor vamale noi, în regim permanent, considerând că acestea ar putea deveni inutile odată cu integrarea Serbiei în spaţiul comunitar.

Aceştia reamintesc că există o experienţă păguboasă în acest sens şi că, în loc să se facă investiţii în infrastructură la punctele de trecere a frontierei cu Serbia, în 2003 – 2004 s-a investit masiv în clădiri de la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria. Astfel, la începutul anului 2004, autorităţile locale s-au chinuit să termine şi să inaugureze sediul Vămii Cenad până la alegerile locale, pentru a fi o bilă albă în plus pe agenda electorală.

De departe, cea mai surescitată de ritmul în care lucrau constructorii era o parte din conducerea PSD a CJ Timiş, de la acea vreme, despre care presa chiar relata că, în una din vizitele de lucru din zonă, recomandase să se “pună biciul pe constructori”. În cele din urmă noul sediu al Vămii Cenad – o investiţie de 1,39 de milioane de euro – a fost inaugurat pe 3 iunie 2004. Artizanii acestui proiect au dat dovadă de o “mare viziune”, ctitoria lor durând, pentru scopul pentru care era construită, aproximativ trei ani.