O.N.G-urile de stat, puşculiţă de partid

Atrag atenţia membrii Forţa Civică Timiş

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, organizaţii nonguvernamentale reprezentate de primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene, sunt “modalitatea cea mai frumoasă de a sifona bani publici care se acordă pentru lucrări publice”, acuză Forţa Civică Timiş. Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, membru în două astfel de organizaţii, respinge ideea că s-ar afla în conflict de interese, sugerând presei să nu-şi mai facă speranţe…

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, „sifonul banilor publici”

Andrei Vacaru, Laurentiu StefanescuReprezentanţii partidului Forţa Civică – filiala Timiş atrag atenţia că există o reţea de organizaţii nongu­vernamentale ale Statului, finanţate din bani publici şi care acţionează în sfera serviciilor de utilităţi publice, fiind vorba despre aşa-numitele Asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

Potrivit Ghidului de constituire, înregistrare, organizare şi manage­ment al Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, elaborat de Ministerul Administraţiei şi Inter­nelor, aceste organisme sunt definite ca „structuri de cooperare interco­mu­nală create în numele şi în interesul colectivităţilor locale de pe raza unită­ţilor administrativ-teritoriale membre, prin intermediul cărora se asigură ca­drul instituţional de cooperare cu pri­vire la furnizarea serviciilor de uti­lităţi publice”. Din aceste asociaţii fac parte diferite localităţi, iar cei care sem­nea­ză asocierea sunt primarii, respectiv preşedinţii de Consilii Ju­deţene, în calitate de reprezentanţi legali ai unităţilor administrativ-terito­riale.

Laurenţiu Şte­fănescu, vicepre­şedinte F.C.Timiş, atarge atenţia că nu există un control al Statului în privinţa acestor asociaţii, catalogându-le drept „modalitatea cea mai frumoasă de a sifona bani publici ca­re se acordă pen­tru lucrări publice. Astfel de O.N.G.-uri de stat reprezintă puşculiţa de partid a celor care finan­ţea­ză şi decid pentru realizarea proiec­tele publice plătite din banii contribua­bilului . Deci, cei care sunt membri ai acestor asociaţii – pri­mari, consilieri, preşedinţi de C.J.-uri – sunt de fapt, în mare măsură, şpăgarii acestei naţiuni”. Laurenţiu Ştefănescu subliniază că membrii unor astfel de organizaţii nu sunt instituţiile publice, „ci persoane fizice, primari, consilieri locali sau judeţeni care beneficiază de nişte avantaje, banii se scurg ulterior în buzunarele politicienilor”.

O.N.G.-urile de stat pot transfera servicii de utilităţi publice unor operatori privaţi

În ghidul care prezintă statutul acestor asociaţii se precizează că această formă de asociere a mai mul­tor unităţi administrativ-teritoriale a fost concepută în ideea de „dezvoltare a programelor operaţionale sectoriale destinate infrastructurii edilitar-ur­bane a localităţilor”. Cât priveşte atribu­ţiile asociaţiilor intercomunitare, aces­tea se referă la organizarea, co­ordo­narea şi monitorizarea furnizării şi prestării serviciilor de utilităţi publice, cum ar fi cele de apă-canal sau de sa­lubrizare. Prin intermediul acestor asocia­ţii, se pot transfera servicii de utilităţi publice din gestiunea directă a opera­torilor publici, „organizaţi ca ser­vicii publice de interes local sau jude­ţean”, în gestiunea unor operatori pri­vaţi, orga­nizaţi ca societăţi comerciale cu capi­tal public, privat sau mixt. De aseme­nea, asociaţiile intercomuni­tare con­tro­lează modul de organizare şi deru­lare a licitaţiilor pentru servi­ciile invo­cate, cât şi atribuirea contrac­tului.

Un alt aspect interesant în atri­bu­ţiile care le revin acestor asociaţii este „aso­cie­rea cu sectorul privat şi partici­parea cu bunuri sau capital, în condi­ţiile legii, în calitate de acţionar, la în­fiinţarea şi organizarea unor societăţi comerciale cu capital mixt” având ca obiectiv pre­starea şi furnizarea servi­ciilor de uti­lităţi publice, respectiv mo­dernizarea sau reabilitarea, de exem­plu a reţele­lor de apă şi canalizare.

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, organisme manipulate de baronii locali

Andrei Văcaru, preşedintele F.C. Timiş, subliniază că, prin intermediul acestor asociaţii, preşe­dinţii de Consilii Judeţene se comportă asemenea unor baroni locali, de­cizând dacă asociaţia intercomunitară pri­meşte noi membri sau hotărăsc exclu­derea unor locali­tăţi. Aşa s-a întâmplat în 2011, spune Andrei Văcaru, când preşedintele Con­siliului Judeţean Timiş de la acea vre­me, Constantin Ostafi­ciuc, a primit “un mandat special de reprezentant al judeţului Timiş în Adunarea Generală a Asociaţiei de Dez­voltare Intercomu­nitară Apă-Canal Timş”, prin interme­diul unei hotărâri emise de C.J. Timiş, pentru a include ca noi membri comu­nele Belinţ, Bogda şi Maşloc şi pentru excluderea din aso­ciaţie a comunelor Beba Veche, Ce­nad, Variaş, Parţa, Beci­cherecu Mic sau Denta.

Tot prin această mişcare, s-a apro­bat către asociaţie şi plata unei coti­zaţii de 6.000 de lei în anul res­pectiv: “Un şef de Consiliu Judeţean, un baron local, scoate şi introduce Primării în aceste asociaţii. Este foarte grav”, mai spune Andrei Văcaru.

Preşedintele F.C. Timiş mai spune că, deşi intenţia declarată a acestor asociaţii este gestionarea în comun a serviciilor pe o zonă administrativă, lu­crurile iau o turnură discutabilă: “Pri­ma­rii şi aleşii judeţeni cer mărirea pre­ţurilor la utilităţi (cereri făcute în nu­mele O.N.G.-ului şi al S.R.L.-ului care asigură utilitatea, către agenţii de stat, adică edilul şi compania cer măriri de tarife pe care tot edilul le aprobă în şe­dinţă de Consiliu Local). Apoi, tot pri­marii şi aleşii locali impun abonamente cetăţenilor pentru a finanţa aceste O.­N.G.-uri, abonamente incluse în factu­ra de utilităţi, ceea ce echivalează cu o taxare ilegală. Tot ei intermediază contractele la utilităţi cu adminis­tra­ţiile, contra unor comisioane sau dife­renţe de preţ. Adică, edilii sunt plătiţi pentru ceea ce fac, dar în cele mai mul­te cazuri nu direct, ci prin salariul de la Primărie sau de la Consiliul Judeţean”. Andrei Văcaru mai atarge atenţia asu­pra faptului că, prin intermediul aces­tor asociaţii, a fost constituit un mono­pol pe zona serviciilor, întrucât se ale­ge discreţionar firma de servicii, se sta­bilesc preţuri şi cine să facă parte din aceste O.N.G.-uri. “Prin aceste O.N.G.-uri «sponsorizate» cu prioritate (sunt cazuri cu Primării cu arierate care au stabilit să finanţeze A.D.I. în primele 15 zile ale lunii) se finanţează «legal» partide şi indivizi dubioşi”, mai atrage atenţia liderul F.C. Timiş.

Primarul Timişoarei, în incompatibilitate?

Nicolae RobuPotrivit lui Andrei Văcaru, Pri­măria Timişoara face parte din două astfel de asociaţii. Pe de o parte, este vorba despre Aso­cia­ţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş, care gestionează ser­viciile de salubrizare din judeţ şi care are 99 de fondatori – din consiliul direc­tor făcând parte Că­lin Dobra, vice­pre­şedinte al Consi­liu­lui Judeţean Ti­miş şi, totodată, preşe­dinte al Consi­liului director, Nicolae Robu, edilul Timişoarei, Francisc Boldea, pri­ma­rul din Lugoj, şi alţi reprezentanţi ai localităţilor Jimbolia, Buziaş, Deta, Făget, Făget, Recaş şi Sânnicolau Mare. Pe de altă parte, este vorba despre Aso­ciaţia de Dezvoltare Intercomunitară Polul de creştere Timişoara, organism înfiinţat în anul 2009, din care fac parte municipiul Timişoara, alături de comunele limi­tro­fe, printre care Beci­cherecu Mic, Du­deştii Noi, Dumbră­vi­ţa, Ghiroda, Şag, Moşniţa sau Reme­tea. Preşedinte al Consiliului director al asociaţiei este Nicolae Robu, alături Victor Malac, primar al Dumbrăviţei, şi Alin Nica, primar în Dudeştii Noi.

În acest context, reprezentanţii F.C. Timiş atrag atenţia că există o in­com­pa­tibilitate între funcţia de pri­mar şi apar­tenenţa la astfel de asocia­ţii, explicând că un edil dispune în ace­laşi timp de surse de finanţare, şi tot el, în calitatea de membru sau con­ducător al acestor structuri, benefi­ciază de ba­nii alocaţi.

Legea 161/2003, invocată de Agen­ţia Naţională de In­tegritate în cele mai multe cazuri de conflict de intere­se din partea edililor locali, stipulează că „funcţia de primar şi viceprimar, pre­şedinte şi vicepre­şedinte al Consi­liului Judeţean este in­compatibilă cu funcţia de reprezentant al unităţii ad­mi­nistra­tiv-teritoriale în adunările ge­nerale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al sta­tului în adu­narea generală a unei so­cietăţi comer­ciale de interes naţional”.

L-am întrebat pe Nicolae Robu da­că are vreo problemă de conflict de interese din calitatea de preşedinte al Consiliului director în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creştere Timişoara şi cea de edil al Timişoarei. Acesta s-a arătat iritat, sus­ţinând că nu exis­tă nicio incompatibili­ta­te: “Nu sunt în consiliul de admi­nistraţie, am avut gri­jă să nu fiu în acest consiliu. Nu vă mai face speranţe în privinţa aceasta”. Şi sugerându-ne: “Nu mai pierdeţi timpul cu astfel de chestiuni”.

Print Friendly, PDF & Email