Muzeul de Artă Timişoara găzduieşte, vineri, 31 octombrie, la ora 18,  lansarea albumului de pictură „Ştefan Câlţia. Locuri,” apărut la Curtea Veche Publishing. Cititorii vor avea ocazia nu doar să-l asculte vorbind pe Ştefan Câlţia, între lucrările sale expuse la Muzeul de Artă, dar şi să obţină autograful său.

Pornind de la expoziţia-eveniment Ştefan Câlţia. Locuri, desfăşurată în perioada 3 octombrie – 5 decembrie, la Muzeul de Artă Timişoara, Curtea Veche Publishing le propune timişorenilor un album-cadou pentru toţi iubitorii de poveşti şi pictură. Albumul adună înăuntrul său un mănunchi de peste 70 de lucrări dintre care multe, neexpuse până acum ochilor publicului larg, dezvelite de intimitatea colecţiilor private şi învelite în cuvintele moi a şase autori. Textele ce însoţesc aceste imagini propun chei de lectură ale imaginarului construit de Ştefan Cȃlţia, prezintă etapele cele mai importante ale parcursului său biografic şi artistic şi evocă propriile contacte ale autorilor  (Victor Neumann, Dan C. Mihăilescu, Ioana Mandeal, Sandra Demetrescu, Patricia Bădulescu, Andrei Teleagă) cu munca acestuia. Accesibil, uşor curgător, întregul text al albumului se vrea a fi o poveste care să vină în completarea celor multe spuse prin imagini.

Discuţiei purtate de Ştefan Câlţia se vor alătura şi prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara, Iren Arsene, directorul Editurii Curtea Veche Publishing, Patricia Bădulescu, unul dintre cei trei curatori ai expoziţiei, şi Cristina Bazavan, jurnalist şi blogger.

„Când Ștefan Câlția m-a invitat întâia oară în atelierul său am fost fascinat de amalgamul de lumini și de umbre al locului în care își petrecea cea mai mare parte a fiecărei zile. Am fost impresionat de ferestrele înalte ale imobilului, mângâiate de frunzele și florile grădinii din fața lui. Descopeream misterul pe care artistul știe să-l cultive voluntar ori involuntar, admiram arta etnografică împodobind casa – obiectele de ceramică, vechiul pat al casei țărănești, lăzile de lemn depozitând documente prăfuite ale unor vremuri îndepărtate, fotografii de familie –, toate asociindu-le universului din care descind picturile maestrului”, spune Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă din Timişoara

La rândul său, Dan C. Mihăilescu îl în numeşte pe Ştefan Câlţia „suflet răscruce, un sangvin melancolic – sau, dacă vreţi, un coleric fantast, deopotrivă contemplativ şi ziditor. Un meşter insuflat de ethosul breslelor de altădată, dar subtil alcătuitor de himere, cultivând cu hâtră sobrietate estetica ambiguităţii. Himere care vin de niciunde, îndreptându-se către nicăieri. Levitaţii funambuleşti cu înscenări de bestiar medieval, încremeniri clovneşti şi metamorfoze halucinante, pentru care trecerea, călătoria, plutirea, suspendarea în vid, sticla (cu misterioasele ei tăceri vorbitoare), ceaţa, drumul, norii, luminişul, luntrea, peştele, dealul – figurile evanescenţei şi ispitele inefabilului, semnele acelui Dincolo ce definesc fiinţarea ca mister împărtăşit – se asociază pieziş cu ambiguitatea carnavalescă şi teatralizarea obiectelor.”

Ştefan Câlţia creează, de câteva decenii, nu doar lucrări de artă, ci şi un imaginar. În ultimii ani, caracterul convergent al acestuia a devenit din ce în ce mai evident. Multitudinea de preocupări intelectuale, vizuale şi umane ce îl animă, exprimate în tehnici multiple, formează o luxurianţă ce nu îşi iese, însă, niciodată din matcă. Uneori este vorba despre nesfârşitele peisaje transilvane sau despre trupurile fragile care le traversează văzduhul sau care se prăbuşesc, tăindu-l, dintr-o dată. Alteori, cortegii de fiinţe înspăimântate şi opace par a înainta implacabil şi lumea se strânge în jurul lor, formând un teatru. În desene uriaşe, bestiarul vorace devine epură şi doar liniile înaintează la nesfârşit şi cresc, ca o altfel de fiinţă. Forfota din iarba încinsă a dealului se linişteşte, ţintuită pe o bucată de porţelan.

Albumul Ştefan Câlţia. Locuri face parte dintr-un proiect mai amplu care include expoziţia cu acelaşi nume, precum şi o serie de conferinţe. Carte este editată de Galeria Posibilă în parteneriat cu Muzeul de Artă Timişoara, Curtea Veche Publishing şi cu sprijin din partea Administraţiei Fondului Cultural Național.