O Românie a firescului cotidian, clădită pe temeliile adevărului, pe respectul față de om și față de valorile fundamentale ale democrației este ceea ce propune programul electoral al candidatului independent la președinția României Monica Macovei. Aceasta crede că șansa României stă în determinarea cetățenilor ei de a construi temeinic democrația, într-o țară în care salubrizarea morală trebuie să se facă prin aplicarea, fie și tardivă, a prevederilor Proclamației de la Timișoara.

„Este foarte important să se pună în practică Proclamația de la Timișoara”

Monica Macovei a pledat, sâmbătă, la Timișoara, în cadrul evenimentului de lansare a candidaturii sale oficiale la președinția României, pentru dreptul românilor la a le fi restituit adevărul și pentru recuperarea destinului național din mâinile politicienilor care au confiscat Revoluția.„Poporul român are dreptul să își cunoască istoria”, a declarat Monica Macovei, referindu-se la demersurile care încă trebuie întreprinse pentru aflarea adevărului despre cei care se fac vinovați de uciderea revoluționarilor din decembrie 1989. „Este foarte important să se pună în practică Proclamația de la Timișoara. Vine foarte târziu, dar mai bine să vină odată”, a mai spus candidatul independent Monica Macovei. Ea este de părere că acest demers de salubrizare morală a societății românești este imperios necesar, câtă vreme, în caz contrar, se întreține actuala stare de confuzie și se perpetuează o serie de abateri grave, ce viciază resorturile intime ale mecanismelor democratice. Monica Macovei, mai spune că, prin nerespectarea unor repere de etică și de conduită, s-a ajuns în situația ca fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, să candideze la președinție, în condițiile în care i-au fost strânse semnături, în secret, încă din perioada în care conducea SIE, iar în strângerea de semnături a fost implicat colonelul în rezervă Mircea Dogaru, șeful Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, o persoană cu simpatii explicit și declarat filo-ruse. Monicăi Macovei a făcut referire în acest fel la conținutul unor declarații ale colonelului Dogaru, care și-a exprimat public simpatia față de politica președintelui rus Vladimir Putin, a salutat anexarea Crimeei de către Rusia și a solicitat USL, în baza unui protocol, desființarea ANI și DNA. „Pe cine a apărat, atunci, domnul Meleșcanu, când a fost șef al SIE?”, a întrebat Monica Macovei, precizând că reprezintă un pericol pentru democrație intruziunea Securității „în politică și în presă” și reamintind faptul că, din calitatea sa de ministru al Justiției, la jumătatea anului 2005, a susținut introducerea în lege a interdicției adresate judecătorilor și procurorilor de a fi ofițeri acoperiți.

„În România trebuie construită temeinic democrația”

Monica Macovei a amendat în termeni duri și ceea ce a numit a fi infracționalitatea transpartinică, relevată recent inclusiv prin dezvăluirea amplorii acuzațiilor de corupție din dosarul Microsoft. Aceasta a declarat că în România „trebuie construită temeinic democrația”, pornind de la premisele salubrizării mediului politic și economic, care este decredibilizat, din pricina faptului că, până acum, „toate partidele au fost la putere, în toate formele posibile”.

„Opțiunea mea pentru NATO este răspicată și fără echivoc”

Monica Macovei s-a referit și la opțiunile strategice de viitor ale României, precizând că „singura opțiune pentru a rămâne în siguranță este Vestul”, adică parteneriatul cu SUA, NATO și UE. „Opțiunea mea pentru NATO este răspicată și fără echivoc”, a declarat Monica Macovei, care a atenționat că bâlbele și nedeterminarea manifestată în ultima perioadă de oficiali ai Guvernului și de premierul Victor Ponta însuși în ce privește afirmarea fermă a angajamentelor strategice ale României riscă să ne decredibilizeze, în condițiile în care Victor Ponta pendulează, ambiguu și indecis, în declarații și în vizite succesive efectuate în China și în Statele Unite ale Americii. “Cine îl va crede pe Ponta la Washington?”, a întrebat, retoric, Monica Macovei. „Cine îl va mai crede pe ministrul Dușa, care a adus în discuție o colaborare militară cu China, când, chiar atunci, în România, militarii americani curățau de gunoaie plaja din Constanța?”.

Monica Macovei mai spune că pacea și democrația nu sunt câștigate pentru totdeauna, că pentru ele trebuie luptat pentru ele în fiecare zi, precizând și că angajamentul nostru pro-american, pro-NATO și pro-Vest trebuie să fie clar și fără echivoc: „Acesta e drumul pe care trebuie să mergem”.

„La Timișoara, acum 25 de ani, a început libertatea noastră”

„Acum 25 de ani, aici, la Timişoara, a început libertatea noastră”, și-a argumentat Monica Macovei opțiunea de a da startul oficial al campaniei sale electorale la Timișoara, oraș în care a început Revoluția anticomunistă din Decembrie 1989 și în fața reprezentanților căruia candidatul independent la președinția României a promis că vom afla cine a tras în noi în Decembrie 1989. „Ne-au confiscat Revoluția”, a declarat Monica Macovei, precizând că România are dreptul să cunoască adevărul referitor la evenimentele din timpul Revoluției.

Inventariind punctual propriul proiect de țară pentru România, candidatul independent Monica Macovei a declarat că le propune românilor „să transformăm România împreună, nu să o schimbăm”, relevând un paradox frecvent în formulările politicienilor actuali, care, la capătul mai multor ani de exercițiu al puterii, le vorbesc românilor despre nevoia de schimbare:

„Victor Ponta e de doi ani la putere. Putea să schimbe ceva. Traian Băsescu e de zece ani președinte și tot despre schimbare vorbește. Eu vreau să transformăm România”, a declarat Monica Macovei, precizând că aspiră la o Românie în care totul să se rezolve „cu un zâmbet și cu un click”, în care „oamenii să fie demni, nu umili, copiii să aibă șansa unor școli bune, iar sistemul de sănătate să funcționeze”.

„Vreau dreptate în sănătate, învățământ și economie”

Referindu-se la conținutul celor zece porunci pe care le-a inclus în decalogul pe care îl propune românilor ca proiect de țară, Monica Macovei a precizat și că „președintele trebuie să fie o persoană angajată în slujba poporului care l-a ales, nu un stăpân ori un tartor peste țară”.

„Vreau dreptate în sănătate, învățământ și economie”, a mai precizat Monica Macovei, adăugând că privatizările din ultimii 25 de ani trebuie verificate, la fel ca și contractele fabuloase încheiate cu Statul, pentru a le permite românilor să își ia banii înapoi, acolo unde e posibil.

Monica Macovei a pledat în discursul său și pentru reformarea morală, pentru necesitatea unei reformări reale aplicate educației, care să le permită copiilor să dobândească cunoștințe, dar și „să fie formați cu caracter”.

„Școala trebuie să producă caractere, inteligență și talent cultivat”, a opinat Monica Macovei, adăugând că principiul egalității de șanse trebuie aplicat tuturor copiilor, indiferent dacă provin din mediul rural sau din mediul urban, iar „banii alocați educației trebuie să urmeze copilul”.

În ceea ce privește presiunea constantă exercitată de stat asupra mediului privat, a opinat că „antreprenoriatul este o formă esențială a libertății, care îmbină imaginația și spiritul liber și creativ cu talentul și munca”, toate acestea constituind ingrediente menite să ducă țara înainte. În contextul referirilor la problemele cu care se confruntă în acest moment economia și mediul privat, Monica Macovei a precizat și că predictibilitatea scăzută afectează grav mediul de afaceri și ține investitorii privați departe de România, întrucât aceștia nu își pot structura planurile multianuale de afaceri.