O nouă iniţiativă a Ministerului Educaţiei Naţionale, ce permite continuarea unor forme de studii postliceale pentru absolvenţii de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat, este primită cu rezerve în mediul universitar din vestul ţării. Fiind considerată o formă mascată de „resuscitare” a unor universităţi particulare.

Un proiect extrem de controversat

Ministerul Educaţiei a provocat un nou val de proteste în mediul universitar, după ce a publicat, zilele trecute, în Monitorul Oficial, metodologia de organizare a colegiilor care primesc absolvenți de liceu fără bacalaureat, considerat ultimul act de care universitățile aveau nevoie ca să înmatriculeze absolvenții care au picat examenul maturităţii. Astfel, prin această nouă iniţiativă, Legea Educaţiei s-a modificat în aşa fel încât universitățile au posibilitatea să înființeze colegii în cadrul cărora să organizeze programe postliceale, cu durată între unu şi trei ani.

Principalele beneficiare ale acestei modificări sunt considerate universitățile particulare, care pot astfel să atragă și mai mulți posibili candidați pentru programele pe care le desfășoară, în contextul în care, în ultimii ani, numărul de tineri înmatriculați la astfel de universități a scăzut simțitor.

Conform Legii Educației Naționale, „creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor Senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă”. Dacă aceşti elevi vor susține și promova examenul de bacalaureat, la sfârșitul anului (fie că este prima, a doua sau a treia oară când susţin examenul), vor fi înmatriculați în anul superior la programe de licență (programul de Economia comerțului, turismului și serviciilor, spre exemplu) și vor obține la finalul studiilor diplome de licență.

În urma reacţiilor apărute în presă, Ministerul Educaţiei a ţinut să precizeze că nimeni nu se poate înscrie la facultate şi nu poate dobândi statutul de student, nicăieri pe teritoriul României, fără diplomă de bacalaureat sau adeverinţă care să ateste susţinerea şi absolvirea examenelor de bacalaureat. “Sintagma de «colegiu», care apare în Ordonanţa de Urgenţă, are acelaşi sens cu acela de «şcoală postliceală», cu diferenţa că această formă de învăţământ poate fi organizată şi de universităţi”, declară ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Un proiect ce nu pare agreat în vestul ţării

Deocamdată, aceste modificări aduse Legii Educaţiei sunt privite cu reticenţă în mediul universitar timişean. “Universitatea de Vest şi-a exprimat o poziţie clară încă din vară, când au existat aceste discuţii legate de modificarea Legii Educaţiei, arătând că nu agrează o astfel de iniţiativă, care face posibil ca absolvenţii de liceu care nu au promnovat examenul de bacalaureat să urmeze o formă de învăţământ sub tutela universităţilor. Universitatea de Vest nu va agrea nici varianta recunoaşterii creditelor dobândite prin această formă de învăţământ. Din punctul meu de vedere, această iniţiativă este o formă de sprijin a universităţilor particulare, multe din ele aflându-se în ultima perioadă într-o situaţie de pierdere constantă de candidaţi, de notorietate şi de venituri. Cred că s-a dorit, pur şi simplu, salvarea acestora”, ne-a declarat conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu, prorector al Universităţii de Vest Timişoara.

Nici la Universitatea Politehnică iniţiativa legată de “Colegiile fără bacalaureat” nu e văzută mai bine. “Am discutat această problemă şi la Iaşi, la Consiliul Naţional al Federaţiei Alma Mater, şi punctul nostru de vedere a fost unul clar: ne opunem unui asemenea demers, care ar înseamnă o prăbuşire a învăţământului universitar din punct de vedere al calităţii, care şi aşa era într-o stare critică. Modificările Legii Educaţiei nu trebuie să permită non-valorilor să acceadă în sistemul de învăţământ universitar. Iniţiativa vine să ajute universităţile particulare şi să dea o palmă învăţământului de calitate”, declară Ilare Bordeaşu, şef al Catedrei de Maşini Hidraulice de la Facultatea de Mecanică a Universităţii “Politehnica” Timişoara şi lider zonal al Federaţiei Sindicale “Alma Mater”.

Membru în Senatul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, spune că trebuie făcută o distincţie foarte clară pe viitor între absolvenţii unor studii de acest gen, postliceale, la care tinerii se pot înscrie şi fără promovarea examenului de bacalaureat şi absolvenţii de studii superioare, în variant clasică. “Eu nu văd un pericol în admiterea absolvenţilor de liceu fără bacalaureat la aceste colegii postliceale, ci mai degrabă în echivalarea cu studiile superioare. Spun asta pentru că nu s-a clarificat până în prezent care va fi statutul absolvenţilor acestor tipuri de studii, iar asimilarea lor cu absolvenţii de studii superioare ar fi catastrofală. În plus, o concesie de acest tip ar implica, pe viitor, un procent şi mai scăzut de promovabilitate a bacalaureatului, pentru că nu va mai exista interes legat de acest examen. Iar rezultatul ar fi, de asemenea, dezastruos”, apreciază Valeriu Tabără.