În urma şedinţei în care Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă care permite aleşilor locali şi judeţeni să demisioneze din partidul sub sigla căruia au candidat, fără să-şi piardă mandatul, în 45 de zile, au început să apară reacţii la nivelul societăţii civile. Clubul Timişoara al ProDemocraţia aminteşte de nişte propuneri ale ProDemocraţia înaintate în 2005 pentru stoparea migraţiei politice, care pot fi considerate actuale şi aplicabile şi astăzi.

Idei de acum nouă ani, considerate încă actuale

Pe fondul discuţiilor legate de legea care le prmite primarilor să-şi schimbe orientarea politică, fără să-şi piardă mandatul, Clubul Timişoara al ProDemocraţia aminteşte de unele soluţii pentru combaterea migraţiei politice, propuse acum nouă ani, în 2005, în contextul în care se dezbătea propunerea legislativă pentru modificarea Legii statutului aleşilor locali (393/2004) care viza stoparea fenomenul migraţiei politice la nivelul aleşilor locali. Prin introducerea noilor reglementări, primarii, consilierii locali şi consilierii judeţeni care părăseau partidul pentru care au candidat, pierdeau, în mod automat, mandatul pentru care au fost aleşi. ProDemocraţia susţinea atunci, şi susţine şi acum, că pot fi promovate o serie de soluţii implementate inclusiv la nivel politic, nu prin lege, prin care migraţia politică ar fi efectiv eradicată.

Conform ProDemocraţia, după cum se preciza şi în 2005, acceptând faptul că migraţia politică este un fenomen negativ care tinde să devină o caracteristică a sistemului politic românesc şi care trebuie combătut, ar trebui înlăturate cauzele acestui fenomen. “O parte din ele ţin de organizarea şi de viaţa internă a partidelor, altele de raporturile dintre administraţia publică locală şi administraţia centrală sau dintre clasa politică şi administraţie”, spun reprezentanţii APD. Astfel, în cazul primarilor, ar putea fi extinsă lista situaţiilor în care poate fi iniţiat unreferendum local pentru demiterea primarului, prin adăugarea la lista care este deja prevăzută în lege, a cazurilor de părăsire, de către primarul respectiv, a partidului în numele căruia a candidat şi a fost ales. În acest fel, membrii comunităţii vor fi aceia care vor decide dacă primarul trebuie să-şi piardă funcţia pentru faptul că a părăsit partidul (sau a fost exclus din partid) sau, dimpotrivă, trebuie susţinut în continuare.

În cazul consilierilor locali şi judeţeni, susţineau şi susţin reprezentanţii Clubului Timişoara al APD, “ar putea fi introdusă instituţia revocării, ceea ce ar presupune că un anumit număr de cetăţeni să poată iniţia referendum local pentru demiterea consilierului care părăseşte partidul, urmând ca respectivul consilier să-şi păstreze postul doar dacă numărul de voturi exprimate în favoarea sa la referendumul local este mai mare decât numărul de voturi împotrivă” sau ar putea fi introdusă instituţia revocării, dar după schimbarea modului de alegere a consilierilor locali şi judeţeni, prin adoptarea unui sistem de vot bazat pe scrutin uninominal (nu numai pentru a combate migraţia politică, ci şi dintr-o multitudine de alte motive, cum ar fi apropierea consilierului de comunitate şi responsabilizarea acestuia).

Astfel, în cazul părăsirii, de către un consilier local sau judeţean, a partidului pe lista căruia a fost ales, ar exista posibilitatea ca 25% dintre alegătorii din circumscripţia electorală (uninominală) în care respectivul a fost ales să poată iniţia referendum, la nivelul circumscripţiei respective, pentru demiterea consilierului (avantajul faţă de prima variantă ar fi acela că referendumul nu ar fi organizat la nivelul întregii localităţi sau al întregului judeţ, ci doar la nivelul circumscripţiei uninominale în care a fost ales consilierul).

Migraţie combătută prin vot

Numai în acest mod, cred reprezentanţii ProDemocraţia, s-ar respecta cu adevărat principiul conform căruia “votul exprimat liber de către alegători trebuie să fie principalul criteriu care să-i oblige pe beneficiarii votului să-şi păstreze convingerile până la expirarea duratei normale a mandatului”.

Nu în ultimul rând, APD preciza în 2005, şi susţine şi acum că, în afara soluţiilor bazate pe reglementări legislative, liderii politici care doresc să contribuie la combaterea fenomenului migraţiei politice au la îndemână şi alte instrumente. Spre exemplu, ar putea începe prin promovarea, în cadrul propriilor partide, o unei reguli în baza căreia să nu accepte ca membri persoane care vin din alte partide, înainte ca persoanele respective să renunţe la funcţiile publice pe care le deţin.

“Argumentele noastre din 2005 sunt încă perfect valabile”, susţine Cristi Bratu, coordonator de programe al Pro Democraţia – Club Timişoara.