Dacă a existat în ultima perioadă o intensă preocupare pentru pensiile speciale, preocuparea pentru o bătrâneţe cu venituri decente nu s-a extins şi la alte categorii de pensionari. Deputatul FDGR Ovidiu Ganţ a sesizat recent cazuri în care victime ale deportărilor comuniste în URSS au pensii de handicap date de statul român în cuantum de… 39 de lei.

Protecţie socială „exemplară”

După ani de zile de guvernare pe principii proclamate ca fiind profund sociale, mai există categorii de pensionari care iau de la stat sume ridicol de mici. Printre ei, şi victime indirecte ale opresiunilor regimului comunist.

Deputatul Forumului Democrat al Germanilor din România Ovidiu Ganţ a semnalat zilele trecute Ministerului Muncii si Justiţiei Sociale situaţia în care o pensie de handicap dată unei urmaşe a unei deportate în URSS se ridică la… 39 de lei.

„Am fost sesizat cu privire la situaţia dramatică a unei persoane care s-a născut cu un handicap generat de regimul la care a fost supusă mama sa, deportată în fosta Uniune Sovietică în 14.01.1945. Frigul, foamea şi epuizarea fizică la care au fost supuşi deportaţii au dus la moartea unora şi la îmbolnăvirea gravă a altora. Persoana în cauză a fost încadrată în gradul 3 de handicap, primind o pensie de 39 de lei”, spune Ovidiu Ganţ. Care caracterizează această sumă drept o jignire.

Tocmai de aceea, parlamentarul a solicitat ministrului Muncii si Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu reexaminarea cadrului general care determină asemenea sume insignifiante, propunând totodată măsuri concrete de corectare.

Nu este prima oară când deputatul timişean atrage atenţia asupra unor nedreptăţi ale legii îndreptate împotriva victimelor deportărilor comuniste.

Şi în acest an, Ovidiu Ganţ a mai făcut interpelări legate de anomalii în procesul de acordare a statutului de deportat în Bărăgan, care afectează deportaţi, inclusiv din vestul ţării, născuţi în Bărăgan, în satele deportaţilor, despre care Statul român consideră că nu sunt deportaţi. Decizia nu este însă unitară, în unele cazuri acordându-se statutul de deportat acestor persoane, iar în altele, nu, probabil la discreţia unor funcţionari cu carenţe în cunoaşterea legii.

Etnicii germani plecaţi din Banat se luptă cu hăţişul birocratic

Acestea nu sunt însă singurele cazuri legate de acordarea sau neacordarea după ureche a statutului de deportat. Un hăţiş birocratic trebuie să înfrunte şi etnicii germani plecaţi din Banat, care, conform legii, au dreptul de a solicita şi primi statutul de deportat. Ovidiu Ganţ preciza că în Timiş am existat mai multe cazuri de deportaţi în Rusia domiciliaţi în Germania, care nu au primit statutul de refugiat, deşi legea prevede acest lucru şi a solicitat Ministerului Muncii „să înţeleagă că nu este normal să pună pe drumuri oameni de 90 de ani, pentru nişte absurdităţi birocratice”, cerând totodată să-şi informeze funcţionarii din teritoriu cu privire la ce spune legea în aceste cazuri.

Pensii simbolice

În ceea ce priveşte situaţia pensiilor mici, „justiţia socială” adăugată în titulatura Ministerului Muncii încă nu a ajuns la cei peste 500 de pensionari timişeni care au pensii de agricultor până în 200 de lei, conform datelor Casei Judeţene de Pensii Timiş.

La aceştia se adaugă cei 1.836 de pensionari timişeni din sistemul „clasic” de asigurări sociale de stat care au pensii sub 100 de lei, tot potrivit informaţiilor statistice ale Casei de Pensii.

Cuantumul „sub 100 de lei” este unul destul de neclar, pentru că printre aceştia se pot regăsi şi pensionari care au pensii sub 30 sau 40 de lei.