Sursă foto: Declic

Pensiile speciale acordate în România sunt unice în Europa. Noi avem, în acest moment, în jur de 11.700 de beneficiari de pensii speciale, numite pensii de serviciu, număr în care nu sunt incluşi însă pensionarii altor cinci categorii sociale, care au sisteme sau proprii de pensii. Valoarea totală a pensiilor speciale a fost, doar în luna iunie a acestui an, de aproape 144 de milioane de lei, adică aproximativ 2,8 milioane de euro.

Cinci categorii de pensii speciale

Reforma pensiilor speciale – care nu sunt doar privilegii extrem de costisitoare pentru statul român, ci şi o inechitate socială pentru restul categoriilor sociale care beneficiază doar de pensii bazate pe contributivitate – reprezintă una dintre măsurile asumate de Guvernul Bolojan. Măsură care, cum era de aşteptat, a stârnit proteste la nivelul unor categorii vizate, mai precis din partea magistraţilor, a CSM, categorie care a dat, de altfel, cel mai mare număr de pensionari speciali: 5.680, cifră raportată la luna iunie a acestui an.

Am solicitat conducerii Casei Naţionale de Pensii Publice să răspundă la câteva întrebări:

• Câte pensii speciale se plătesc în acest moment în România?
• Care este valoarea totală lunară a acestor pensii?
• Care sunt categoriile de pensionari care beneficiază de ele?
• Care este cea mai mare pensie specială şi în ce domeniu a activat persoana care o primeşte?
• Care este cea mai mică pensie specială şi în ce domeniu a activat persoana care o primeşte?
• În ce an au fost acordate primele pensii speciale?
• În baza cărei legi sunt acordate? Dacă există o lege pentru fiecare categorie de beneficiari în parte, vă rugăm să le menţionaţi.
• Cum se calculează valoarea acestor pensii speciale?
• În ce state din Uniunea Europeană se mai plătesc astfel de pensii speciale şi pentru ce categorii?

În răspunsul dat, Casa Naţională de Pensii s-a limitat doar la situaţia din luna iunie 2025, care indică, la nivel naţional, un număr 11.685 de pensii speciale, în valoare totală de 143.916.232 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,8 milioane de euro. Categoriile de pensionari speciali sunt următoarele:

Corp diplomatic: 798 de pensii, în valoare totală de 1.616.948 de lei (bază legală: Legea nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României);

Parlament: 880 de pensii, în valoare totală de 1.782.250 de lei (cadru legal: Legea nr. 215 /2015, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006, privind statutul funcţionarului public parlamentar);

Aviaţie: 1.361 de pensii, în valoare totală de 8.468.505 de lei (cadru legal: Legea nr. 83/2015, pentru completarea Legii nr. 223/2007, privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România);

Procurori şi judecători: 5.680 de pensii, în valoare totală de 124.358.087 de lei (cadru legal: Legea nr. 303/2004,-privind statutul procurorilor și judecătorilor);

Personal auxiliar justiţie: 2.291 de pensii, în valoare totală de 6.636.617 lei (cadru legal: Legea nr. 130/2015, pentru completarea Legii nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor);

Curtea de Conturi: 675 de pensii, în valoare totală de 6.636.617 lei (cadru legal: Legea nr. 7/2016 şi Decizia CCR 297/2012);

Cea mai mare pensie specială acordată în luna iunie a acestui an a fost de 69.343 de lei, beneficiar fiind un fost magistrat, iar cea mai mică a fost de 1.613 lei, acordată unei persoane care a activat în Corpul diplomatic şi consular al României.

Aceste statistici, subliniază reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii, vizează exclusiv sistemul public de pensii și nu cuprind sistemele neintegrate în acesta, şi anume: sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege, sistemul de pensii al avocaților, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a Ministerului Apărării Naționale, respectiv a Serviciului Român de Informații. Aceste categorii au case proprii de pensii.

Pensiile de serviciu, reglementate prin Statute profesionale

Reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii declară că pensiile de serviciu au fost reglementate prin Statutele profesionale ale respectivelor categorii socio-profesionale, considerându-se necesară aprecierea desfășurării activității în anumite condiții specifice, cum ar fi compensarea unor interdicții sau incompatibilități a unor anumite profesii: „Pensiile de serviciu prevăd criterii diferite de acordare, mai avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale și au fost adoptate prin legi cu caracter special. Actele normative care reglementează acordarea pensiilor de serviciu, au fost inițiative legislative promovate și adoptate de Parlamentul României. Prin aceste acte normative legiuitorul a instituit în sarcina Casei Naționale de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, doar obligația stabilirii şi plății drepturilor.”

Primele pensii speciale, date în 1992

Primele pensii speciale, spun reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii, au fost acordate magistraților, începând cu anul 1992, în baza Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, căreia i-au urmat apoi o serie de acte normative:

Legea nr. 92/1992, pentru organizarea judecătorească, republicată (în prezent abrogată);

Legea nr. 303/2004, privind statutul magistraţilor, cu modificările și completările ulterioare (în prezent abrogată);

Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 35/1997, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată;

Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu introdusă prin Legea nr. 130/2015;

Legea nr. 94/1992, privind organizarea si funcționarea Curtii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pensia de serviciu introdusă prin Legea nr. 7/2016;

Legea nr. 7/2006, privind statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările și completările ulterioare, pensia de serviciu introdusă prin Legea nr. 215/2015;

Legea nr. 223/2007, privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, pensia de serviciu introdusă prin Legea nr. 83/2015 și Legea nr. 71/2016;

Legea nr. 216/2015, privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului Diplomatic și Consular din România.

Aceste legi cu caracter special invocate anterior, gestionate de Casa Națională de Pensii Publice, stabilesc pensii de serviciu pentru: magistrați, Avocatul Poporului, grefieri și personalul de specialitate criminalistică, membrii Corpului Diplomatic și Consular din România, auditori publici externi, consilieri de conturi, funcționari publici parlamentari și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă.

Cum se calculează valoarea pensiilor speciale?

În răspunsul trimis, oficialii Casei Naţionale de Pensii spun că pentru magistrați, Avocatul Poporului, judecătorii Curții Constituționale, grefieri și personalul de specialitate criminalistică pensia specială reprezintă 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 48 de luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, cu menţiunea că „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

Pentru personalul diplomatic, auditorii publici externi, funcționarii publici parlamentari,  personalul navigant civil, pensia specială e 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni de activitate înainte de data pensionării, conform eşalonării prevăzute de fiecare lege în parte. În cazul lor, „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu”, mai transmite Casa de Pensii.

Pentru judecătorii de la Curtea Constituțională, pensionați în baza Legii nr. 47/1992, pensia specială este de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate, iar cuantumul net al pensiei de serviciu nu este supus plafonării.

Care este situaţia în judeţul Timiş?

Potrivit Casei Judeţene de Pensii Timiş, în luna iunie în judeţ erau înregistraţi 299 de beneficiari de pensii speciale, numite de serviciu, de care beneficiază:

• Aviatori: 28;
• Angajaţi ai Curţii de Conturi: 11;
• Diplomaţi: 2;
• Magistraţi: 257;
• Parlamentari: 1.

Valoarea totală lunară, raportată la luna iunie, a fpst de 6.506.038 de lei.

Cea mai mare pensie specială este de 46.267 de lei, beneficiar fiind un fost aviator, iar cea mai mică este de 2.967 de lei, beneficiar fiind un fost magistrat.

Unici în Europa

Am întrebat şi în ce state din Uniunea Europeană se mai plătesc astfel de pensii speciale şi pentru ce categorii? „Casa Națională de Pensii Publice nu deține informații referitoare la acordarea pensiilor de serviciu în alte state membre UE”, transmit oficialii instituţiei.

Declic cere referendum pentru reforma pensiilor speciale

În 4 august, comunitatea Declic a înaintat către Administrația Prezidențială o petiție semnată de 85.000 de români care îi cer președintelui Nicușor Dan să declanșeze un referendum pe tema pensiilor speciale. Comunitatea Declic cere o soluție pentru toate pensiile speciale, nu doar pentru cele ale magistraților: „Concret, un referendum național, inițiat de președinte, prin care alegătorii să voteze dacă vor ca toate pensiile să respecte principiul contributivității, iar vârsta de pensionare să fie standard pentru toată lumea.”

„În România, există categorii de privilegiați care încasează pensii disproporționat de mari, fără a fi contribuit la sistemul public. Este inacceptabil ca într-un stat care se pretinde echitabil, legea să fie aplicată diferențiat. O pensie trebuie să reflecte contribuția, nu privilegiul. Fiecare om are dreptul la o bătrânețe demnă, dar niciunul nu ar trebui să primească mai mult chiar decât salariul din perioada în care lucra”, se arată în petiția semnată deja de aproape 85.000 de oameni.

Comunitatea Declic susţine că reforma propusă de Guvern nu ar rezolva problema lipsei contributivității. „România are nevoie de un sistem transparent în care fiecare pensie să reflecte contribuțiile reale ale beneficiarului, indiferent de profesie sau funcția ocupată. În prezent, magistraților li se plătește suplimentar de la stat peste 75% din pensia încasată. Să luăm exemplu pensia medie. La o pensie de 25.000 de lei, statul plătește din buget, adică de la noi, 19.000 de lei. Contribuția magistratului este de 6.000 de lei. Chiar și cu reducerea cuantumului, cum propune Guvernul Bolojan, statul tot ar plăti peste 50% din pensia magistraților”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic Vrem referendum pentru reforma pensiilor speciale.

Potrivit Declic, pensia medie a unui magistrat este 25.000 de lei, în timp ce pensia medie publică, pe principiul contributivității, e de zece ori mai mică, și anume 2.811 lei: „În multe cazuri, pensiile speciale sunt mai mari decât salariile încasate în perioada în care pensionarii de lux lucrau. De aceea, magistrații sau cei din serviciile speciale se pensionează de tineri, la 45-50 de ani. Cea mai mare pensie specială era, în martie 2025, 43.072 de lei brut. De data aceasta, președintele poate să îndrepte lucrurile prin consultarea directă a cetățenilor României”.

Petiția poate fi citită și semnată aici: facem.declic.ro/campaigns/referendum-pensii-speciale.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.