Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, două legi de modificare a Codului Penal, cu mai multe amendamente propuse de deputaţii jurişti. Parlamentarii au schimbat definiţia conflictului de interese, au scos actele administrative din sfera sa, au micşorat pedeapsa maximă de la cinci la trei ani, au scos parlamentarii, preşedintele şi profesiile liberale din rândul funcţionarilor publici, au micşorat termenul prescripţiei speciale şi au mărit la maximum perioada în care un inculpat care îşi acoperă prejudiciul integral poate beneficia de reducerea pedepsei. Din Timiş, majoritatea deputaţilor au votat „da”. Doar patru – doi de la P.D.L. şi câte unul de la P.P.D.D. şi P.S.D. – nu au participat la asaltul împotriva anticorupţiei.

Care e marea miză?

Miza majoră a acestor modificări ale Codului Penal, anunţă  Hotnews, este că, prin scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de D.N.A. sau de Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, dar şi alte fapte, cum ar fi conflictul de interese. 

A doua miză majoră este scoaterea actelor administrative din sfera conflic­tu­lui de interese. Aşa, această instituţie juridică a fost golită de conţinut, explică juriştii consultaţi de Hotnews. Practic, primarii sau miniştrii nu mai pot fi acu­zaţi de conflict de interese. Un contract de achiziţie publică (considerat act ad­mi­nistrativ bilateral), o hotărâre de consi­liu, o dispoziţie de primar, un ordin de ministru sau un contract administrativ, aşa cum sunt majoritatea celor înche­iate de autorităţile publice, intră toate în categoria actelor administrative, care au fost scoase de deputaţi din sfera con­flictelor de interese. 

Hotnews mai spune că mai există un motiv pentru care actele administra­ti­ve au fost excluse din sfera conflictelor de interese. Surse judiciare pe care le citează spun că acei parlamentari care şi-au angajat rudele la cabinet (aici sunt in­cluse cele 19 cazuri sesizate de A.N.I. la Parchet) vor scăpa de acuzaţii, fapta fiind practic dezincriminată. 14 cazuri nu vor mai fi trimise in judecată, iar celelalte cinci vor primi cel mai proba­bil achitare, benefi­ciind de legea penală favorabilă. 

Modificările la Codul Penal, făcute în mare secret

Aceste modificări au fost făcute luni noaptea, într-o şedinţă netransparentă a Comisiei Juridice din Camera Depu­ta­ţilor. Pretextul pentru modificarea Co­dului Penal a fost o iniţiativă legislativă din 2011, care prevedea eliminarea din Codul Penal a unei prevederi declarate neconstituţionale. Informaţia a fost publi­cată pe surse de către Hotnews, în jurul orei 14. La scurt timp, deputatul P.C. Bog­dan Ciucă, preşedintele Comisiei Juri­dice, a confirmat că deputaţii jurişti au propus modificarea Codului Penal astfel încât parlamentarii, preşedintele Româ­niei şi profesiile liberale să fie excluşi din definiţia funcţionarului pu­blic. Ciucă a spus că primarii şi preşe­dinţii de Consilii Judeţene au rămas în această categorie pentru că sunt ordo­na­tori de credite. El a confirmat şi fap­tul că au existat amen­damente depuse pentru reducerea unor termene de pre­scripţie, dar a declarat că nu îşi amin­teşte în ce cazuri. 

Prima lege care modifică definiţia conflictului de interese

Ulterior, potrivit documentelor publicate de Camera Deputaţilor, s-a confirmat că deputaţii jurişti au adus amendamente la două legi diferite prin care să modifice Codul Penal.

Prima lege, PL 467/2012, a fost modificată de deputaţii jurişti astfel încât să fie modi­ficată definiţia conflic­tului de interese, iar pedeapsa maximă să fie micşorată de la cinci ani la trei ani de închisoa­re. Legea a fost adoptată în Plenul Camerei Deputaţilor, unde a fost votată de 266 de deputaţi.  După modificare, conflictul de interese repre­zintă „fapta persoa­nei care, în exercita­rea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre care cele prevăzute la art. 145 şi care în­deplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzice­rea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pen­tru o durată de maximum 3 ani, cal­cu­lată începând cu data săvârşirii faptei.”

Faţă de varianta originală, pe lângă înlocuirea noţiunii de funcţionar public, articolul modificat conţine şi o schim­bare a pedepsei maxi­me de la cinci ani la trei ani. În plus, a fost modificată şi limita maximă în care se interzicea dreptul de a mai ocupa funcţia res­pectivă: de la limita maximă a legii la maximum trei ani. Mai mult, conflictul de interese nu se mai aplică şi atunci când se realizează un folos direct sau indirect pentru o persoa­­nă cu care a existat un raport comercial în ultimii cinci ani. Faţă de articolul original, modificarea face ca articolul privind conflictul de interese să nu se aplice şi în cazul semnării de acte administrative. În plus, actori-manageri de teatre publice vor fi iertaţi de acuzaţiile de conflict de interese ca urmare a deci­ziilor pe care ei le iau în folos propriu sau al nevestelor/soţilor ori în beneficiul altor rude.

A doua lege care modifică definiţia funcţionarului public

Ulterior, Camera Deputaţilor a adop­tat cu 240 de voturi şi cel de-al doilea proiect legislativ care modifică Codul Penal, PL 680/2011. Prin modificările aduse, acesta vizează, printre altele, scoaterea parlamentarilor, preşedinte­lui şi a profesiilor liberale din rândul funcţionarului public. Deputaţii jurişti au decis completarea art. 147 din Codul Penal, care defineşte funcţionarul pu­blic, astfel: „Sunt exceptaţi de la dispo­ziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoa­nele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale”. În plus, prescripţia specială intervine dacă ter­menul de prescripţie legal este depăşit cu încă jumătate, faţă de „cu încă o da­tă” după cum era stipulat până în pre­zent. Mai mult, se vorbeşte despre sus­pendarea cursului prescripţiei: „Cursul termenului prescripţiei răspunderii pe­nale este suspendat pe timpul cât o dis­poziţie legală sau o împrejurare de ne­prevăzut ori de neînlăturat împiedică pu­nerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal”. Şi se ara­tă că „suspendarea cursului prescrip­ţiei produce efecte faţă de toţi partici­panţii la infracţiune, chiar dacă actul de suspen­dare priveşte numai pe unii din­tre ei”.

Deputaţii jurişti au mărit şi suma limită pentru care se aplică doar o sanc­ţiune administrativă şi care se înregis­trează în cazier, de la 50.000 la 100.000 de euro.

În plus, se lungeşte perioada în care un inculpat, dacă acoperă prejudi­ciul creat, poate beneficia de înjumă­tăţirea pedepsei: în loc de „până la o hotărâre în primă instanţă” s-a trecut la „până la rămânerea defintivă a hotă­rării judecătoreşti”.

Preşedintele Traian Băsescu: „Se dărâmă zece ani de activitate a instituţiilor anticorupţie”

Preşedintele Traian Băsescu a anun­ţat, marţi, că va retrimite Parlamen­tului legea prin care preşedintele şi parlamen­tarii sunt scoşi din categoria funcţionari­lor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”. Şeful Sta­tului a mai spus că modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor antico­rupţie” precum D.N.A. sau A.N.I.

Ambasada Olandei: „Urmărim cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal”

Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, răspunzând unei solicitări a Mediafax, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Co­dul Penal prin care Camera Depu­ta­ţilor a scos preşedintele şi parla­mentarii din categoria funcţionari­lor publici: „Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngri­jo­ra­re amendamentele (la Codul Penal – n.r.) şi aşteaptă evoluţiile viitoare”.

Mark Gray: „Poziţia C.E., în raportul MCV din ianuarie”

Poziţia C.E. privind amenda­men­tele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel tre­buie să se supună regulilor referitoa­re la corupţie şi conflict de interese.

„Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară în Parlamentul Ro­mâniei (…) Nu vom comenta pe mar­ginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e impor­tant de spus că atunci când vine vor­ba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea re­gulilor în materie de corupţie, în ca­drul MCV şi vor fi abordate în ur­mătorul raport pentru România, ca­re urmează să fie adoptat de către C.E., luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse, şi acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care C.E. va avea o poziţie detaliată”, de­clară, citat de Mediafax, Mark Gray.

Purtătorul de cuvânt al C.E. a mai spus că oficialii trebuie să se supună regulilor privind corupţia şi conflictul de interese: „Am subliniat în rapoartele precedente – şi cred că poziţia C.E. este clară – că atunci când e vorba de oficiali care deţin funcţii legislative, executive, admi­nistrative sau juridi­ce, trebuie să se supună regulilor în materie de co­rup­ţie şi conflict de interese. Prin­cipiul potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii este foarte important pentru C.E.”.

Întrebat dacă experţii C.E. aflaţi la Bucureşti la sfârşitul lunii trecute, pentru pregătirea raportului MCV, au fost informaţi în legătură cu a­ceste schimbări, purtătorul de cu­vânt al C.E. a declarat că amen­da­mentele la Codul Penal nu au fost menţionate de către oficialii români.

Ambasada SUA: „Un pas înapoi pentru România”

Ambasada SUA a transmis şi ea o reacţie extrem de dură faţă de modificările Codului Penal . „Aceas­tă acţiune a Parlamentului repre­zintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pen­tru investitori, care va afecta nega­tiv economia României”. Ambasada SUA mai spune că aceste amenda­mente ar reprezenta un pas înapoi pentru România. „Este foarte des­cu­rajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecăto­reşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amen­damentele propuse”, se mai arată în comunitatul Ambasadei.

Ambasadorul Marii Britanii: „A.N.I. şi D.N.A. sunt motorul reformei în viaţa publică din România”

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamen­tarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, ambasadorul Marii Britanii al Bucureşti, E.S. Martin Har­ris, a spus că este îngrijorat de această problemă: „Eu cred că A.N.I. şi D.N.A. au avut realizări foarte importante pentru România. De fapt, aceste instituţii sunt motorul refor­mei în viaţa publică în Româ­nia”, mai spune diplomatul, adău­gând că este foarte important ca a­ceste instituţii să aibă sprijinul tu­turor, inclusiv al politicienilor.

Martin Harris mai spune că spe­ră că va exista din partea Parlamen­tului „un angajament consistent în sprijinul luptei împotriva corupţiei”.

Ambasada Germaniei: „Activitatea A.N.I., C.S.M. şi D.N.A. trebuie să se desfăşoare fără presiune”

Activitatea instituţiilor care pro­tejează statul de drept, precum A.N.I., C.S.M., D.N.A. sau Curtea Con­stituţională, trebuie să se desfăşoare fără presiune politică, a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice. „Ambasada Republicii Federale Germania la Bu­cureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guver­nului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, pro­tejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. A.N.I., C.S.M., D.N.A., Minis­terul Public sau Curtea Constitu­ţio­nală – să se desfăşoare fără presiu­ne politică şi neîngrădit”, a precizat Andrea Stohr. Aceasta a mai spus că „integritatea celor care îmbracă funcţii publice, între care se numă­ră şi parlamentarii, constituie – şi dinco­lo de aspectele de natură penală – un important semnal pentru dezvolta­rea unei culturi politice a responsa­bili­tăţii în România”. Pe acest fundal, mai spune Andrea Stohr, ambasada urmăreşte cu atenţie şi îngrijorare actualele măsuri legislative.

De ce au votat „da” parlamentarii din Timiş?

Am încercat să aflăm motivaţiile deputaţilor de Timiş al căror nume fi­gu­rează pe site-ul Camerei Deputaţilor pe lista parlamentarilor care şi-au ex­primat votul în favoarea modificării de­finiţiei conflictului de interese şi în fa­voarea scoaterii parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici: Petru Andea, Gheorghe Ciobanu, Dorel Covaci, Sorin Grindeanu şi Sorin Stragea, toţi de la P.S.D., Ion Rădu­ca­nu – U.N.P.R., Horia Cristian – P.­N.L., Maria Grapini – P.C. şi repre­zen­tanţii Minorităţilor, Ovidiu Ganţ, Ni­culae Mircovici şi Slavomir Gvoz­de­­novici. Le-am adresat două întrebări:

1. De ce aţi votat favorabil amen­damentele vizând modificarea defini­ţiei conflictului de interese şi scoaterea parlamentarilor din categoria funcţio­narilor publici?

2. Voturile exprimate, vizând mo­dificarea definiţiei conflictului de inte­rese şi scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, nu con­travin Constituţiei, care prevede egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii?

Deputat P.S.D. Petru Andea:

1. „E o contradicţie aici. Opinia publică doreşte ca parlamentarii să fie trataţi ca nişte oameni obişnuiţi. Pe de altă parte, tot opinia publică doreşte ca noi să fim deasupra sau dedesubtul legilor obişnuite, dacă înţelegeţi nuan­ţa. Adică, să existe legi care să îi sanc­ţioneze numai pe parlamentari. Această (cea votată marţi în Camera deputaţilor – nr.) lege prevede că parla­mentarii tre­buie să se supună preve­derilor legii, la fel ca oamenii obişnuiţi. Cu certitudine ea nu conferă o imuni­tate sporită par­lamentarilor. Ei trebuie să răspundă în faţa legii la fel ca un cetăţean obişnuit. Iar practica ultime­lor luni chiar arată asta.”

2. „Votul exprimat ieri nu conferă super-imunitate parlamentarilor. Nu, nu cred că legea se opune pre­vederilor Constituţiei, pentru că ea nu prevede că parlamentarii nu trebuie să răspun­dă în faţa legii pentru faptele lor.”

Deputat P.S.D. Gheorghe Cio­banu:

1. „A fost în primul rând o decizie de partid. La nivelul grupului parla­mentar al P.S.D. s-a discutat în preala­bil şi s-a luat această hotărâre. Am analizat datele pro- şi contra- şi a fost o decizie de grup.”

2. „Nu, este exclus, nu contravine niciunei prevederi din Constituţie. Aceasta cu super-imunitatea este o po­veste tristă, iar cei care se folosesc de ea răspund unor cerinţe politice. Sigur că pot exista tot felul de interpretări, dar legea nu face nicio diferenţiere pen­tru parlamentari, în faţa legii toţi sun­tem egali.”

Deputat P.S.D. Dorel Covaci:

1. „Am votat favorabil pentru că am considerat că deputaţii au un statut de demnitar şi nu beneficiază de o con­tinuitate cum este cea care i se asigu­ră unui funcţionar public. Amenda­men­tul adoptat ieri nu îl face pe depu­tat un om deosebit faţă de cetăţenii obişnuiţi, care scapă în felul acesta de prevederile legale. Nici în alte ţări, par­lamentarii nu au statut de funcţionar public. Ei sunt restricţionaţi şi sanc­ţionaţi în activitatea lor de legile în vigoare, care îl tratează pe parlamen­tar ca pe un om obişnuit, care poate fi cercetat şi judecat şi care nu are niciun fel de superputere.”

2. „Parlamentarii răspund în faţa legii la fel ca toţi cetăţenii obişnuiţi. Nu se pune problema unei astfel de încăl­cări. O astfel de interpretare este lip­sită de conţinut. Nu este îngrădită în niciun fel exercitarea atribuţiilor Tri­bunalului, Curţii de Apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

Deputat P.S.D. Sorin Grindeanu:

1. „Nu mi se pare normal ca un parlamentar să fie asimilat cu un func­ţionar public. Dacă deputatul este asi­milat cu un funcţionar public, ce se în­tâmplă peste patru ani, dacă, de exem­plu, nu mai primesc votul alegătorilor? Potrivit statutului funcţionarului public, ar însemna că pot să acţionez legal împotriva Statului, pentru că s-ar pre­supune că acesta (Parlamentul – n.r.) este locul meu de muncă. Ceea ce este ilogic. Dar funcţionarii publici au, în baza statutului funcţionarului public, garantată o anume traiectorie profesio­nală şi anumite drepturi, prevăzute ca atare şi în Codul Muncii. Lucru care nu are cum să fie valabil în cazul parla­mentarilor, pentru că ei sunt aleşi, în baza votului exprimat de cetăţeni.”

2. „Parlamentarii trebuie să răs­pundă în faţa legii ca orice cetăţean, aşa cum prevede Constituţia. Nu sunt de acord cu nicio super-imunitate şi sunt de părere că toţi cetăţenii trebuie să răspundă în faţa legii în mod egal. Nu sunt jurist de profesie, poate că amendamentul în sine trebuia mai bine explicat în prealabil, astfel încât să nu se ajungă la interpretări de acest gen. Din ce am văzut, înţeleg că nu există schimbări în ce priveşte modul în care parlamentarii răspund în faţa legii. Iar dacă există contradicţii care să poată conduce cumva la ideea de super-imunitate, atunci ele trebuie discutate, analizate şi corectate.”

Deputat P.S.D. Sorin Stragea:

1. „Părerea mea este că pe acest subiect se face o tevatură nejustificată, de ordin politic. Nu se pune problema că unii sunt mai presus de lege. Nimeni nu este mai presus de lege. Nu se pune problema de nicio super-imunitate. Pă­rerea mea este că aceasta e o falsă pro­blemă cu care se încearcă să se ascundă alte probleme.  Cine încalcă legea trebuie să răspundă, conform prevederilor legii.”

2. „Nici vorbă de vreo contradicţie de acest fel. Aceasta este o poveste falsă, care la noi prinde din cauza lipsei de educaţie politică, nu doar a cetăţe­nilor, ci şi a multora dintre oamenii politici. Şi atunci se ajunge uşor în situaţia de a discerne greu între adevăr şi minciună. Dar cei care încalcă legea nu au ce căuta în Parlament.”    

Deputat U.N.P.R. Ion Răducanu:

1. „Eu nu am votat ieri, m-am ab­ţinut. Informaţia că aş fi votat favora­bil a apărut ieri dintr-o greşeală pe site-ul unei publicaţii, dar dacă vă veţi uita pe site-ul Camerei Deputaţilor veţi vedea că m-am abţinut de la vot. Nu am fost de acord în primul rând pentru că le­gea a fost publicată pe sistemul electronic al Camerei Deputaţilor cu doar cinci mi­nute înainte. Eu sunt de părere că nu es­te normal ca noi, parlamentarii, să ne ascundem după ceva şi că legea trebuie respectată în mod egal de către toată lumea. Nu s-a discutat nimic în preala­bil în cadrul grupului parlamentar al P.S.D. Eu principiile nu mi le încalc, aşa că nu votez cum îmi recomandă, înainte de vot, unul sau altul. Şi, cu cinci minute înainte să înceapă şedinţa, nu aveam legile pe sistemul electronic.”

2. „Nu aş putea să mă pronunţ prin referire directă la textul Constituţiei. Dar eu asta cred: că fiecare trebuie să stea în banca lui, în deplină normali­tate şi în deplin respect faţă de lege.”

Pe site-ul Camerei Deputaţilor, în dreptul numelui lui Ion Răducanu fi­gurează că acesta s-a abţinut la votarea amendamentului la proiectul de lege 467/2012, care viza modificarea defini­ţiei conflictului de interese şi diminua­rea pedepsei maxime pentru conflictul de interese, de la cinci ani la trei ani de închisoare. În dreptul numelui acestuia e menţionat că a votat favorabil intro­ducerea amendamentului care vizează scoaterea parlamentarilor din cate­goria funcţionarilor publici.

Deputat P.N.L. Horia Cristian

Acesta a formulat un punct de ve­dere scris referitor la votul pe care şi l-a exprimat în legătură cu amendarea ar­ticolului 147 din Codul Penal: „Modi­ficarea art. 147 nu creează imunitate pentru parlamentari, ci doar exclude posibilitatea ca aceştia să fie incri­mi­naţi pentru abuz în serviciu, pentru că parlamentarii nu pot comite infracţiu­nea de abuz în serviciu. Această infrac­ţiune este logic incompatibilă cu exer­citarea unei funcţii deliberative, unde parlamentarii sunt chemaţi să voteze după cum le dictează conştiinţa şi ale­gătorii, în majoritatea lor. (…) Astfel spus, parlamentarii au regimul de imu­nităţi dat de Statutul Parlamentarilor care prevede doar imunitate pentru decla­raţiile politice şi niciun alt fel de imunitate.”

Am încercat să obţinem şi punctul de vedere al deputatului P.C.Maria Grapini. Iniţial, a invocat faptul că nu poate răspunde întrebărilor, fiind pre­zentă la şedinţa săptămânală de Gu­vern. Apoi, nu a mai putut fi contactată.

Deputat Ovidiu Ganţ – Grupul Minorităţilor Naţionale

1. „Am votat «Da», pentru că sunt de părere că parlamentarii nu pot fi asi­milaţi ca statut cu funcţionarii publici. Aceasta este o aberaţie. Nicăieri în lume aleşii nu sunt asimilaţi cu funcţionarii publici. Parlamentarii sunt aleşi, adică prezenţa lor în Parlament este confir­mată prin vot, ei nu dau concurs pe post, aşa cum fac funcţionarii publici. Iar imu­nitatea parlamentară este consti­tui­tă exclusiv pentru opiniile politice ex­primate şi pentru voturile pe care aceştia şi le exprimă. Altfel, noi nu emi­tem acte administrative şi nu adminis­trăm bani publici. În Parlament, activi­tatea noastră constă în a dezbate ini­ţiative legislative, în a exprima puncte de vedere politice. Noi votăm şi inter­pe­lăm. (…) Iar noţiunea de abuz în ser­viciu nu poate fi aplicată în cazul nos­tru. Există un statut al funcţionarului public şi există un statut al parla­men­tarului. Acestea sunt două prevederi diferite, fără legătură între ele.”

2. „Nu are nicio legătură votul de ieri cu articolul 16 din Constituţie. Nu este prevăzut nicăieri faptul că parla­mentarii nu trebuie să răspundă în faţa legii pentru faptele lor. Sigur că sun­tem toţi egali în faţa legii.”

Deputat Slavomir Gvozde­novici – Grupul Minorităţilor Naţionale

Acesta figurează pe site-ul Ca­merei Deputaţilor că ar fi votat favora­bil adoptării amendamentului la arti­colul 147 Cod Penal, dar şi prevederea privind modificarea definiţiei con­flictului de interese.

El spune însă că nu a fost prezent în sală în momentul votului final şi că nu doreşte să comenteze în niciun fel im­plicaţiile pe care adoptarea amendamen­tului le are în ce priveşte conferirea unei imunităţi sporite parlamentarilor.

Deputat Niculae Mircovici – Grupul Minorităţilor Naţionale 

1. „Parlamentarii nu sunt şi nu au fost funcţionari publici. Referirile la con­flictul de interese din articolul 253 erau de fapt nimic altceva decât o tentativă de ţinere în hăţuri din punct de vedere politic a unor parlamentari. Anterioa­rele modificări la Codul Penal au fost făcute de Monica Macovei şi ele urmă­reau constituirea A.N.I., dar nu ca Agenţie Naţională de Integritate, ci ca structură doritoare să îi ţină în hăţuri pe politicieni. Amendamentul de ieri era necesar, pentru că statutul parla­mentarului diferă clar de statutul func­ţionarului public  şi erau necesare nişte clarificări care să stopeze modul ten­denţios de interpretare al anterioa­relor prevederi.”

2. „Nu, nu are absolut nicio legătu­ră cu articolul din Constituţie. O astfel de interpretare poate veni doar din par­tea unor oameni nepricepuţi, doritori să reflecte o altă imagine despre ceea ce s-a votat în realitate în Parlament. Nu se pune problema ca parlamentarii să nu răspundă în faţa legii pentru fap­tele lor de natură penală. Din punctul acesta de vedere, toţi suntem egali în faţa legii. Dar parlamentarii sunt su­puşi prevederilor dreptului constitu­ţional, şi nu prevederilor dreptului administrativ, valabil în cazul funcţio­narilor publici, care au stipulate în fişa postului anumite drepturi, prevederi şi atribuţiuni de serviciu. Tocmai din punctul acesta de vedere acest amen­dament era absolut necesar.”

D.N.A.: „Se intră în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie”

D.N.A. critică modificările aduse Codului Penal, făcând precizări privind scoaterea mai multor categorii din rândul funcţionarilor publici şi restrângerea aplicabilităţii conflictului de interese.
D.N.A. consideră că, în urma modificării potrivit căreia preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni comise în exercitarea atribuţiilor ce derivă din această calitate. Astfel, preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu. „Inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate. Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de D.N.A.”, se arată într-un comunicat al D.N.A.
D.N.A. avertizează că, prin această modificare, legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat în 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei: „Prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări”.
Referitor la modificarea articolului din Codul Penal privind conflictul de interese, D.N.A. consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public: „Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude”.
D.N.A. precizează că pe rolul instanţelor de judecată se află, pentru diferite infracţiuni, peste 100 de primari şi viceprimari, în cauze care au fost instrumentate de D.N.A.
Şi C.S.M. a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. În plus, avertizează, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marţi, se va ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.
C.S.M. acuză că proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor C.S.M. şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

LIGIA HUŢU

OANA DIMA