De multă vreme se vorbeşte despre faptul că, pentru a fluidiza traficul din Timişoara, ar fi nevoie, pe lângă finalizarea inelului de centură, şi de construcţia cel puţin a unui pod nou peste Bega. Primăria a decis să aibă o iniţiativă în acest sens, anunţând zilele trecute intenţia de a achiziţiona servicii de proiectare pentru un nou pod peste canalul Bega, în zona Jiul.

Pod şi pasaj „la pachet”

Primăria Timişoara a anunţat, zilele trecute, demararea achiziţiei pentru proiectul tehnic al unui nou pod peste Bega, în zona străzii Jiul. Anunţul de organizare a licitaţiei a fost publicat pe portalul public electronic de achiziţii. Termenul de depunere a ofertelor este 10 iunie. Valoarea estimată pentru contract este de de 217.800 lei fără TVA, din care 19.800 de lei fără TVA reprezintă cheltuieli diverse şi neprevăzute, respectiv 10% din valoare serviciilor de proiectare. Aceasta este valoarea maximală admisă pentru oferte, una destul de mare pentru o documentaţie tehnică. Însă, la fel ca în cazul altor proiecte, se aşteaptă ca preţul se scadă odată cu primirea de oferte. După încheierea licitaţiei pentru proiect, va fi lansată şi cea pentru lucrarea propriu-zisă, care se doreşte a fi începută în cursul anului viitor.

Arhitectul Radu Radoslav, fost şef al Direcţiei de Urbanism a Primăriei Timişoara, confirmă că pentru fluidizarea traficului ar fi nevoie să se realizeze în perioada următoare cel puţin un pod peste Bega. „Varianta cea mai bună o văd ca fiind construirea unui pod în zona ILSA, în paralel cu închiderea inelului 2 de circulaţie. Alte soluţii de fluidizare a traficului depind de proiecte europene, de strategii guvernamentale şi aşa mai departe. Realizarea de poduri ţine strict de autorităţile publice locale. Cred că încă un pod ar mai fi cu siguranţă necesar în zona Bobâlna, şi încă unul în zona Solventul”, apreciază arhitectul Radu Radoslav.

Poduri vechi şi expirate

Conducerea Primăriei a recunoscut că starea tehnică a unor poduri din Timişoara – majoritatea, foarte vechi – nu este foarte bună, raportată la trafic şi la standardele de siguranţă din domeniu.

Reprezentanţii Municipalităţii au atras atenţia asupra faptului că din cele 18 poduri, pasarele şi pasaje care se află în patrimoniul Municipalităţii, doar patru sunt în garanţie şi numai cinci au expertiza de consolidare efectuată. Însă nici cele cinci poduri expertizate nu sunt cu documentaţiile la zi, ultimele evaluări fiind făcute în urmă cu câţiva ani.

Cel mai nou, ieşit şi el din garanţie, este Podul Muncii, datând din 1978. Un alt pod cu probleme este cel de la Gara de Nord, înspre bulevardul Tinereţii, unde există două linii de tramvai şi o semaforizare pe ambele părţi ale podului şi unde, din cauza stării lucrării, se produc vibraţii puternice la fiecare trecere a unui vehicul ceva mai greu.

O parte din podurile si pasarelele din Timisoara au fost reparate şi consolidate în intervalul 1995 – 2008, însă şi acestea trebuie expertizate din nou, din punct de vedere al siguranţei.

Din fericire, podurile intens circulate din Timişoara au fost construite de firme străine, de regulă austriece, în perioada în care nu se făcea rabat de la calitate la acest gen de construcţii. Astfel, s-a vorbit foarte mult despre faptul că, în urmă cu mai mult de zece ani, Primăria Timişoara a primit o înştiinţare de la o firmă austriacă, urmaşă a companiei care construise poduri în Timişoara la început de secol trecut, înştiinţare în care se preciza că au ajuns la termenul de “expirare” Podurile Traian, Mihai Viteazul, Dacilor şi Decebal, la construirea cărora a contribuit respectiva companie.

Deşi în alte domenii au fost planificate investiţii de amploare, lucrările derulate la poduri de Direcţia Tehnică a Primăriei nu au fost foarte multe în ultima perioadă. De exemplu, s-au făcut lucrări la Podul de la Uzina de Apă ce asigură legătura dintre strada Uzinei şi strada Rozelor care, după cum specifică specialiştii Direcţiei Tehnice, “se afla într-o stare avansată de degradare, stare care nu mai conferă siguranţă desfăşurării traficului auto şi pietonal”.