Foto: Constantin Duma

 Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) și Platforma Memoriei și Conștiinței Europene (Platform of European Memory and Conscience, PEMC) organizează azi o comemorare online a revoltei populare din Timișoara și revoluției române anticomuniste.

Astăzi, de la ora 14, la 31 de ani de la actul de solidaritate spontană din jurul pastorului Tőkés László, parohul Bisericii Reformate din Piața Maria, de pe str. Timotei Cipariu nr. 1, colț cu Piața Sfânta Maria, de acolo va fi transmis un program care începe cu rugăciune în sfântul locaș, urmat de cuvântul protagonistului acelor evenimente memorabile.

În continuare vor vorbi președinții Societății Timișoara, Florian Mihalcea, și Platformei Memoriei și Conștiinței Europene, Lukasz Kaminski, din Polonia, profesorul Bakk Miklós, cercetătorii Thomas Hiio, din Estonia, și Marius Oprea.

Vor fi prezentate două volume noi, unul editat în limba română de PEMC cu titlul Să nu uităm, despre care va vorbi Florian Mihalcea, și cel a lui László Tőkés, cu titlul Kiútkeresés a hazugság világából, pe care-l vor recomanda doctorii în teologie Zalatnay István, din Ungaria, și Hermán M. János, din Olanda.

Tot online va interveni şi Németh Zsolt, membru al Parlamentului ungar. Cuvântul de închidereîi va aparține episcopului Tőkés László, președintele CNMT.

Evenimentul va putea fi urmărit în direct accesând acest link https://us02web.zoom.us/j/86993102033, cu traducere simultană în limbile maghiară, română şi engleză, sau, fără traducere, accesând link-ul următor: https://www.facebook.com/emnt.org/

În 15 decembrie 1989, câteva sute de timișoreni s-au solidarizat cu pastorul reformat László Tőkés – un opozant al regimului comunist – care primise o sentinţă de evacuare din casa parohială. În după-amiaza acelei zile, oamenii au răspuns apelului său de a fi martorii evacuării sale din locuință și mutării în altă parohie, ca urmare a criticilor aduse regimului Ceaușescu.

„În spatele acestor evenimente stă o lungă parte a vieţii mele, o lungă perioadă de rezistenţă. Eu am fost una dintre ţintele Securităţii, cu mulţi ani înainte de Revoluţie. M-am ridicat pentru biserică şi libertatea religioasă, pentru drepturile minorităţilor etnice şi religioase. Dar ceea ce a stârnit cel mai mult mânia regimului a fost protestul nostru împotriva proiectului de sistematizare a satelor, făcut chiar cu un an înainte. În septembrie 1988, a fost singura manifestare oficială a fost a noastră, a creierului reformat din Protopopiatul Timişoara. Atunci, împreună cu prietenul meu, Molnar Janos, am scris un memoriu împotriva dărâmării satelor, un memoriu într-o formulare diplomatică, pentru că nu te puteai opune direct regimului. Cred că acest demers a fost ultima picătură din ceea ce a însemnat activitatea mea de disidenţă, pe care o făceam din 1975, de după ce am terminat Teologia, la Cluj. Din acel moment, 1988, a fost pecetluită soarta mea. Între 1984 şi 1986 am fost dat afară din cler, din cauza faptului că am susţinut drepturile religioase şi bisericeşti ale comunităţii noastre reformate. Iar în 1989 se hotărâse să fiu mutat într-un sat îndepărtat, izolat, să rămân fără bază populară. Opunerea mea şi a comunităţii care m-a susţinut a condus la aceste evenimente”, ne declara, într-un interviu, Tőkés László.

• Citiţi şi: Tőkés László: „În 22 Decembrie, pe mişcările populare s-a montat o lovitură de stat”