Teatru

Bad Bed Stories

De Oleg şi Vladimir Presniakov 

Un spectacol în regia lui Traian Şoimu

B.B. Stories adună la un loc şase momente, şase intermezzo-uri. Sunt şase poveşti despre intimitate, în toate formele ei, intimitatea care – paradoxal – reflectă singurătatea cum nimic altceva n-ar putea să o fa­că. Suntem iremediabil singuri, surzi şi muţi, incapabili să comuni­căm, incapabili să ieşim din cuşca pro­priilor noastre experienţe. Şi, totuşi… Dincolo de barierele pe care ni le punem noi înşine străbate, fără a putea fi oprită în vreun fel, speranţa. Umorul. Râsul, despre care unul din­tre personaje spune clar şi limpede că „este singurul lucru prin inter­mediul căruia poţi fi înţeles”. Râsul care ne învaţă că, undeva, noi sau su­fletele noastre se pot întâlni cu ade­vărat, neintermediat de realităţi so­ciale abrupte, crude, agresive.

Studio “Uţu Strugari”, 15 octom­brie, ora 19

Bash

De Neil LaBute 

Un concept de Alexandra Didi­lescu şi Colin Buzoianu

Bash este un triptic de trei piese într-un act, o explorare în egală măsură lucidă şi emoţională a răului, în complexitatea lui, în aparenţa sa adesea benignă, cotidiană. O recon­textualizare a tragediilor lui Euripide, Bash reuneşte textele Ifigenia în Orem, O şleahtă de sfinţi şi Medea Redux. Confesiuni, pseudo-comuni­care, sex, iubiri sufocate, violenţă, compun acest – aproape – poem des­pre această nedefinită zonă obscură ce ne locuieşte pe fiecare din noi.

Studio “Uţu Strugari”, 17 octom­brie, ora 19.30

The Full Monty Musical

De David Yazbek şi Terrence McNally 

Un spectacol de Răzvan Mazilu

Oţelăria s-a închis. Acum şomeri, Jerry şi Dave trăiesc din ajutorul so­cial. Pe Jerry l-a părăsit nevasta, ris­că să-şi piardă şi băiatul şi nici Dave nu stă pe roze. Ascunşi în toaleta clubului de strip-tease, unde soţiile lor se distrează la un show cu The Chip­pendales, cei doi prind o discuţie din care Jerry află că e pe cale să piardă custodia copilului şi dreptul de vizită. Situaţiile disperate cer măsuri dispe­rate: de-acolo şi ideea unui spectacol unic de strip-tease masculin… full-monty, dus până la capăt. Alături de încă patru bărbaţi, fiecare motivat de necazurile lui, Jerry şi Dave pornesc în cea mai comică, burlescă, fasci­nan­tă aventură a vieţii lor – pregăti­rea pentru show, dincolo de spaime, probleme de conştiinţă, complexe şi frustrări, în căutarea (şi regăsirea) pierdutului respect de sine, a adevă­ratei prietenii şi a iubirii.

The Full Monty este unul dintre cele mai celebre musicaluri ale ultimu­lui deceniu – a avut premiera abso­lută în 2000, la Old Globe Theatre, din San Diego, ajungând rapid unul dintre titlurile de mare succes de pe Broad­way, cu numeroase premii şi nomina­lizări la Tony Award, Drama Desk Award, Theatre World Award.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 18 octombrie, ora 19

Copenhaga

De Michael Frayn 

Un spectacol de Ada Lupu

Suspendate în afara spaţiului şi timpului cercetate o viaţă întreagă, spiritele lui Niels Bohr şi Werner Heisenberg, savanţii care prin stu­diile lor în domeniul fizicii nucleare din timpul celui de-al doilea război mon­dial au ţinut pentru o clipă viitorul lumii în palmă, încearcă să răspundă la întrebarea pusă de Mar­grethe, soţia lui Bohr (întrebare pe care istoria o mai pune şi astăzi): De ce a venit Hei­senberg în 1941, la Co­penhaga? Într-adevăr, fizicianul ger­man i-a făcut lui Bohr o vizită miste­rioa­să în Copenhaga ocupată de nazişti – subiectul fierbinte fiind construirea bombei atomice. Vrea să-l avertizeze sau să-l coopteze? Caută informaţii sau iertarea? Care e graniţa morală pe care trebuie să o forţeze ştiinţa şi în cel fel partea conţine întregul?  Viaţa conţine ştiinţa sau invers? Cu mai multe variante de răspuns posibi­le, Copenhaga, un thriller psihologic de excepţie, este mai mult decât un text despre istoria fizicii nucleare sau un eseu despre responsabilitatea omului de şti­in­ţă. Copenhaga este, în primul rând, o superbă meditaţie asu­pra incertitudinii ca esenţă a evoluţiei umanităţii şi, în egală măsură, o tan­dră provocare a logicii misterioase, de necuprins a universului pe care încercăm să îl descifrăm.

Copenhaga a fost distins cu Pre­miul Tony, Premiul New York Drama Critics, Premiul Molière, Premiul Drama Desk, Premiul Evening Stan­dard ş.a.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 19 octombrie, ora 19

M-am hotărât să devin prost

După Martin Page 

Un spectacol de Antonella Cornici 

Antoine, 25 de ani, geniu, se simte exclus din lumea contemporană de însăşi inteligenţa lui. Deprimat şi singur, încearcă diferite metode să devină mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneşte pe un drum complet anti-iniţiatic, încearcă să se integreze: n-a băut în viaţa lui – vrea să ia lecţii de alcoo­lism; nu ştie ce e moartea – ia lecţii de sinucidere. Dar orice problemă are o soluţie. O poveste plină de haz, M-am hotărât să devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantă cu psihicul uman.

Studio “Uţu Strugari”, 20 octom­brie, ora 19

Ţinuturile joase

De Herta Müller

Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Niky Wolcz

Ţinuturile joase este o colecţie de povestiri ale scriitoarei bănăţene Herta Müller. La vârsta maturităţii, naratoarea îşi aminteşte de copilăria ei din Niţchidorf, de şcoală, de dumi­nicile din biserică, de jocuri şi mai apoi de serile de dans şi de experienţele de la oraş. Ea trece încă o dată prin sta­ţiile acelor vremuri şi readuce la viaţă personajele trecutului. Ea retrăieşte propriile temeri din copilărie, certu­rile părinţilor şi micile şarlatanii zil­nice ale sătenilor, zugrăvirea acestora dintr-o perspectivă subiectivă nefiind lipsită de căldură şi umor.

Teatrul German de Stat Timi­şoa­ra, Sala TGST, 15 octombrie, ora 19.30

Afacere murdară

După “Chelnerul mut”, de Harold Pinter 

Un spectacol în regia lui Gyulay Eszter

Frica, neîncrederea, vulnerabili­ta­tea şi agresiunea stau ghemuite pe rafturile sufletului. Pe dinafară, nu transpare nimic. Degeaba scrijelim glazura, foarte rar vedem dincolo de suprafaţă. Vitrine murdare. Gesturi ambigue. Mesaje mâzgălite. Ordine opuse. Deodată. Ne obişnuim cu lacri­mile. Şi cu zâmbetele contrare. Ne agăţăm de convingeri potrivnice. Mai putem, oare, să ne privim direct în ochi? De ce ne stau gândurile cu ochii plecaţi?

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 15 octombrie, ora 19

Operă ţărănească

De Pintér Béla – Darvas Benedek

Un spectacol în regia lui Szikszai Rémusz 

Operă ţărănească, de Pintér Béla, este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original” montat de autor se joacă de nu mai puţin de zece ani pe scenele din Ungaria şi din străinătate.

În Operă ţărănească am prelucrat o poveste de baladă sub forma unei opere. La bază stau cântece maghiare populare ardeleneşti, muzică baroc şi rock, iar rezultatul este un amalgam bizar, dar totuşi omogen. Întâmplarea le poate părea cunoscută multora.

Esenţa piesei Opera ţărănească a lui Pintér Béla este foarte veche. Povestea arhaică, de sondare a sorţii, împrumută atmosfera tragediilor greci. O acţiune din trecut ne decide soarta. O zi, povestea unei nunţi, care îl înfă­ţişează pe individ într-o manieră co­mico-patetică. Deopotrivă frumos, urât, înălţător, umilitor, comic şi tragic.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 17 octombrie, ora 19

Mady-Baby

De Gianina Cărbunariu 

One-woman show cu Borbély B. Emília

Un spectacol în regia lui B. Fülöp Erzsébet 

Mady-baby este un spectacol controversat şi răscolitor despre trei tineri care părăsesc România pentru o ţară mai „cool”. Proveniţi din medii sociale diferite, cu aspiraţii diferite, îşi părăsesc ţara pentru un tărâm al făgăduinţei – Irlanda. Fără să se caute, întâlnirea lor e totuşi inevitabilă şi de­cisivă pentru soarta pe care singuri şi-o aleg. Cele trei sorţi se împletesc, iar Mady devine instrumentul, apoi victima celor doi băieţi. Spectacolul pune ac­centul pe figura fetei, povestea ei fiind una a învierii, bazată pe noţiunile bu­nătate şi păcat, decădere şi mântuire, egoism şi jertfă.

Mady-baby e un spectacol despre construirea identităţii proprii ca ab­sorbţie a identităţii celuilalt, despre vitalitatea care distruge şi se autodis­truge şi o umanitate dresată la limita cea mai de jos a omenescului.

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Studio, 20 octombrie, ora 19

Operă

Nabucco

Operă în patru acte (şapte tablouri)

Muzica: Giuseppe Verdi

Libretul: Temistocle Solera

Spectacol cântat integral în lim­ba italiană şi titrat în limba română, în cadrul Festivalului Internaţional “Ti­mişoara Muzicală”, ediţia a XXXVII-a, desfăşurat în perioada 6 – 27 octom­brie, dedicat Bicentenarului Giuseppe Verdi

Opera Română din Timişoara, 16 octombrie, ora 19

Filarmonică

Vă place… Brahms?

Turneul naţional „Vă place… Brahms” este susţinut de violoncelistul Răzvan Suma şi de pianistul spaniol Josu Okinena.

În program sunt incluse Sonata nr. 1 în mi minor pentru pian şi violon­cel, op. 38 şi sonata nr. 2 în mi minor pentru pian şi violoncel, op. 99

Sala Capitol a Filarmonicii Bana­tul Timisoara, 15 octombrie, ora 19

În pauza concertului, la ora 20, pe Aleea Artiştilor, va avea loc dezvelirea plăcii-stea dedicate compozitorului Johannes Brahms. Proiectul Aleea Mu­zicienilor a fost demarat în anul 2010 cu scopul de a omagia mari perso­nalităţi ale muzicii clasice care au trecut prin oraşul de pe Bega, sem­nând şi în Cartea de Onoare a Filar­monicii. Pe promenada din faţa Sălii Capitol sunt montante deja plăci de­dicate lui George Enescu, Bela Bartok, Franz Liszt şi Johann Strauss Jr. 

Recital de pian

Un spectacol susţinut de Mihajlo Zurkovic, din Serbia

În program sunt incluse lucrări de J. Brahms (7 Fantezii op. 116) şi Fr. Chopin (Nocturna în mi bemol major op.55, nr. 2, Balada nr. 4 în fa minor, op.52 şi Sonata nr.2 în si bemol minor, op. 35)

Sala Capitol a Filarmonicii Bana­tul Timişoara, 16 octombrie, ora 19

Anya 17

De Adam Gorb

Un spectacol împotriva traficului uman, realizat în colaborare cu Fun­daţia Pro Prietenia Arad, The Friend­ship Foundation UK – Romania, Uni­versitatea de Vest -Facultatea de Muzică, Timişoara.

Sala Capitol a Filarmonicii Ba­natul Timişoara, 17 octombrie, ora 19

Concert simfonic

Un medalion Benjamin Britten 

Un spectacol dirijat de Paul Mann şi susţinut de pianist Andreea Dumi­trescu.

În program sunt incluse lucrările A Young Person’s Guide to the Orches­tra op. 34, Concertul pentru pian op. 13 şi Four Sea Interludes from Peter Grimes op. 33

Sala Capitol a Filarmonicii Bana­tul Timişoara, 18 octombrie, ora 19

Concertul din Peştera de la Româneşti

Un medalion Benjamin Britten 

Un spectacol dirijat de Peter Oschanitzky

Sala Capitol a Filarmonicii Bana­tul Timişoara, 20 octombrie, ora 13

Expoziţii

Claude Simon

Afişele expoziţiei aduc în atenţia publicului o serie de picturi, fotografii şi desene realizate de Claude Simon, printre care sunt inserate fragmente din cărţile sale. Fiecare afiş este tematizat printr-o bipolarizare a două cuvinte: „Montaj”/ „Document”,  „Biblic”/„Umanitate”, „Dezordine/Probabilităţi”, „Feţe”/„Măşti” etc.

Laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1985, Claude Simon rămâne unul dintre principalii reprezentanţi ai modernităţii literare franceze. Cu ocazia centenarului naşterii sale, Institutul francez retrasează viaţa autorului lucrării „Géorgiques”, confruntând extrase literare din operele sale cu cele ale marilor pictori ai secolului XX. O ocazie unică de a descoperi sau de a redescoperi acest scriitor discret care a produs o operă de o calitate indiscutabilă.

Institutul Francez Timişoara, b-dul C.D. Loga nr. 46

Interfoto 2013

Expoziţie internaţională de fotografie

Galeria Mansarda a Facultăţii de Arte şi Design, str. Oituz nr. 4, până în 14 octombrie

Présences de la peinture contemporaine roumaine en France avec Soleil de l’Est entre 2009 – 2012

Muzeul de Artă din Timişoara în parteneriat cu Asociaţia Soleil de l’Est a lansat oficial albumul “Présences de la peinture contemporaine roumaine en France avec Soleil de l’Est entre 2009 – 2012”.

Albumul în format A4 cartonat este publicat la Editura Institutului Cultural Român Bucureşti, în limba franceză, sub egida asociaţiei Soleil de l’Est. Cele 270 de pagini cuprind informaţii biografice, reproduceri ale lucrărilor artiştilor români promovaţi în mediul cultural francez de asociaţia Soleil de l’ Est, precum şi o suită de fotografii-document, premergătoare actului creator. Dintr-un total de peste 50 de artişti români prezenţi în acest album, nouă sunt timişoreni: Călin Beloescu, Dimitry Brodetsky, Suzana Fântânariu-Baia, Andreea Foanene, Robert Köteles, Romul Nuţiu, Filip Petcu, Ciprian Radovan, Cristian Sida. Expoziţia care însoţeşte lansarea albumului reuneşte lucrări semnate de cei nouă, create sub influenţa impresiilor din Franţa din taberele de la Briare şi Collioure, între anii 2009-2012.

Evenimentul a fost însoţit de o expozi?ie în galeria “Visconti” a Muzeului de Artă din Timişoara, care poate fi vizitată până în 20 octombrie, zilnic între orele 10-18, cu excepţie zilei de luni, când este închis.

ReconFigurări Interioare

Expoziţie de pictură şi grafică de şevalet a artistelor Carmen Bayer şi Alexandra Buzatu
Cele două reprezentări reunesc un cadru comun al simbolisticii, al frumosului şi al graţiei, redat prin intermediul întoarcerii în timp. Fie că vorbim despre fastul îmbrăcămintei de gală, luxuriante, fie despre aerul retro al personajelor reprezentate grafic, cele două abordări sunt redate printr-o călătorie ce reuneşte prezentul şi trecutul, deschizând ferestrele profunzimii la nivel interpretativ, despărţindu-se la o răscruce a tehnicii dar şi a conceptului final.  Având totuşi ca motiv unitar persoana, aceste două modalită?i plastice de tratare a eului, fie ca şi critică a moralităţii sau ca elogiu al persoanei, se îmbină în punctul valorificării statutului primar al omului. Îmbinând tradiţia şi modernul punem în faţa publicului un jurnal al preocupărilor noastre rezumate succint în aceste câteva lucrări de artă menite să evoce periade de mult apuse, dar atât de actuale.

Galeria Pygmalion, Casa Artelor, str. Augustin Pacha nr. 8, până în 24 octombrie, de luni până vinery, între orele 12 şi 19

// Lumea basmelor

Expoziţie interactivă concepută de Goethe-Institut, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la apariţia primei cărţi de poveşti a fraţilor Grimm.Expozitia a putut fi admirată în oraşe din Europa, America de Nord, Africa şi America de Sud.

Organizată sub forma unei păduri fantastice cu copaci şi comori, expoziţia prezintă şapte teme importante din basmele fraţilor Grimm. Totodată, aceasta con?ine elemente auditive, vizuale şi interactive, iar vizitatorii pot afla mai multe despre eroii, eroinele, vrăjitoarele, magicienii, răufăcătorii ?i animalele din pove?ti. Astfel, expozi?ia atractivă şi plină de culoare este organizată după principii didactice moderne ?i oferă oportunitatea de a învă?a prin intermediul poveştilor.

În cadrul expoziţiei, Centrul Cultural German Timi?oara oferă tururi ghidate, lecturi, un „raliu” prin expoziţie, activităţi didactice, proiecţii ale ecranizărilor pove?tilor fraţilor Grimm, concursuri şi două reprezentaţii ale Teatrului pentru copii şi tineret „Merlin”.

Parteneri ai evenimentului sunt Biblioteca Judeţeană Timiş şi Consiliul Judeţean Timiş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Teatrul pentru copii şi tineret „Merlin”, susţinători fiind Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei şi Goethe-Institut.

Café Text, Bastion Theresia, corp A, până în 27 octombrie, de mar?i până vineri între orele 10 – 18, iar la sfârşit de săptămână, între orele 10-13.

Sculptură – Minea Grigorie

Expoziţia cuprinde 32 de lucrări în bronz, piatră, fier şi aluminiu ale artistului Grigorie Minea, născut în 1939 la Târgu Mureş şi absolvent al Academiei de Artă din Bucureşti
Lucrările lui Grigorie Minea au participat la numeroase expoziţii personale şi de grup în România, Franţa Germania, Italia, Rusia, Grecia, Polonia, Spania sau Japonia, iar lucrări de artă monumentală semnate de artist se află în mai multe oraşe din România şi Italia.

Palatul Baroc, până în 31 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

Expoziţia retrospectivă Molnar Zoltan

Un eveniment organizat cu ocazia aniversării a 76 de ani de la naşterea artistului plastic Molnar Zoltan. Lucrările care vor fi expuse parcurg întreaga activitate a artistului şi provin atât din colecţii particulare, cât şi din patrimoniul Muzeului de Artă din Timişoara. Lucrările artistului se găsesc în colecţii particulare din New York, Tel-Aviv, Japonia, Italia, Germania şi Romania, fiind apreciate în special de colecţionari de artă modernă.

„Înainte ca artişti ca Vasarely sau Agam, Pol Bury sau Soto sa fie reduşi la puţinele pagini ale unei istorii ce-şi devoră fiii, timişoreanul Molnar Zoltan le căzuse victimă. Credea cu sinceră religiozitate în muzicalismul imaginii. În raport cu Vasarely, însă, Molnar este ceea ce este o catedrala gotică in comparaţie cu una romantică. Scopul lor pare supus, aceleiaşi estetici, aceleiaşi metafore a universului ca vibraţie şi armonie”, spune Coriolan Babeţi.

Palatul Baroc, până în 2 noiembrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

A L’age du bronze: 1999 – 2008

Expoziţie de sculptură a artistului Doru Covrig, care trăieşte, de mai mult de 30 de ani, în Franţa. Căutările sale, de o excepţională coerenţă formală, se dezvoltă în jurul câtorva nuclee generative, a căror rădăcină poate fi regăsită încă în perioada anilor 80. Artistul construieşte o lume a unor arhetipuri, “arhitecturi animate, construcţii provizorii, turnuri de comunicare sau structuri improvizate în natură.” Totems Baracudas Papusils colodantes Gutenberg, o lume a sa, purtând nume intraductibile, “codate definitiv, ca un cod bară”, cum spune artistuL: “Reîntoarcere la inspiraţia folclorică a «Paparudelor » (1986 – 1988) sau aluzie la o lume precară în deconstrucţie, viziune în dublu sens, mereu”. 

Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51, până în 22 noiembrie

Expoziţia poate fi vizitată şi în afara programului anunţat, prin programare telefonică la numărul +40-744- 774.724.

Vitrina cu cărţi

“Bucureştiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”, Andreea Răsuceanu (Ed. Humanitas)

Dacă peisajul este nu un ţinut, ci imaginea unui ţinut, iar domeniul său ţine de o imagine mentală a locuri­lor, niciodată aceeaşi la mai mulţi scrii­tori, şi, cum susţine J.-P. Richard, pei­sajul este autorul care îl descrie, atunci una dintre căile de acces la semnifica­ţiile operei acestuia o poate constitui studiul de geografie literară, cu diver­sele abordări pe care le presupune. În ce măsură peisajul real, ce corespunde unei geografii obiective, coincide cu cel imaginar (aici, în sensul de trans­figurat, reconstruit prin intervenţia imaginaţiei, şi nu de inventat, ireal) sau care sunt punctele de contingenţă dintre cele două pot constitui miza geografului literar, în măsura în care o astfel de analiză devine relevantă pen­tru interpretarea operei unui anumit autor. S-a vorbit în multe rânduri des­pre mitologia bucureşteană instituită de proza lui Mircea Eliade, care oferă probabil cea mai completă imagine a oraşului din literatura română, în dubla sa dimensiune: capitală străbătută de semnele modernităţii, a vitezei şi re­clamelor strălucitoare (precum, înde­obşte, în romanele realist-psihologice) şi oraş aproape patriarhal, cu remines­cenţe din La Belle Epoque, al mahala­lelor şi semnelor călăuzitoare care alcătuiesc, prin labirintul urban, un traseu misterios. Bucureştiul joacă, în literatura lui Mircea Eliade, un rol cen­tral, devenind aproape un personaj, atât în romanele realiste, cât şi în pro­za fantastică, iar reconstituirea spaţiu­lui bucureştean, real şi ficţional, îi poate oferi cititorului posibilitatea unei incursiuni inedite în labirintul prozei eliadeşti.

Cartea aceasta, spune Sorin Ale­xandrescu, ne arată cât de fecundă se dovedeşte încă literatura lui Mircea Eliade când abordarea ei se face alt­fel decât prin repe­ti­ţiile în care exce­lează zisa critică tra­di­ţională: “Abia aşa înţelegem că o cri­tică literară româ­nească poate fi la fel de consistentă precum cea a lui Hillis Miller, ori a lui Moretti despre Dos Pas­sos, ori a lui Bourdieu despre Flaubert. Îi urez An­dreei Răsuceanu bun venit în prim-planul criticii tinere, europene.”

“Catherine-Paris”, Martha Bibescu (Ed. Polirom)

Catherine-Paris e o prinţesă ade­vărată. Ştie doar din poveştile bunicii că ţara ei se află undeva departe, unde se vorbeşte altă limbă şi unde sunt ţinuturi mlăştinoase pe malul unui râu numit Prut, şi că strămoşii ei sunt nobili, iar rudele ei, capete încoronate. Catherine e o prinţesă adevărată care locuieşte în oraşul căruia îi poartă nu­mele, pe o străduţă de lângă Matignon, cu bunica, bucătăreasa şi camerista. E o fetiţă cuminte, care ia lecţii de latină şi se plimbă ore întregi prin Tuileries. Nimic mai străin de zvonul palatelor, de desăvârşita etichetă a saloanelor şi de obligaţiile rangului nobiliar. Viaţa aceasta tihnită şi limpede se întrerupe neaşteptat: dintr-un automobil străluci­tor coboară un prinţ adevărat… „Era, pre­cum toţi din familia Lahovary, o ade­vărată enciclopedie. Foarte inteligentă, avea o memorie prodigioasă, căreia nu-i scăpa nimic. Lângă ea, aveam impre­sia că stau de vorbă cu cineva mult mai în vârstă decât mine. Nu era nimic naiv la această copilă cu ochi pătrunzatori şi cu spiritul mereu la pândă”, spunea Regina Maria a României.

Marcel Proust, într-o scrisoare către Martha Bibescu, îi spunea că e “o minunată scriitoare, un sculptor al vorbelor, o cunoscătoare a muzicii, un izvor al simţurilor…”