Timp liber

Teatru

Nu, eu nu regret nimic

Nu eu nu regret nimicUn concept de Sabina Bijan

Despre Edith Piaf nu se poate vorbi. Despre Edith Piaf se poate cânta. Este destinul ei peste ani, dincolo de prezenţa ei fizică între noi. Edith Piaf a fost, atât cât a trăit, vocea iubirii şi a durerii. Biografia şi muzica ei s-au împletit, devenind, peste ani, un simbol al speranţei, pentru că, aşa cum a cîntat şi a trăit Edith Piaf, viaţa nu înseamnă şi nu va însemna regrete.

Studio “Uţu Strugari”, 29 octom­brie, ora 19

Anna Karenina

Adaptare de Helen Edmundson, după romanul lui Lev Tolstoi

Un spectacol în regia Adei Lupu

Anna Karenina este povestea unei metamorfoze. Înconjurată de oameni captivi în dilemele morale ale unei societăţi îngheţate în nemişcare, Karenina porneşte, cu conştiinţa trea­ză, pe un drum care o poartă înspre spaţiile necunoscute, obscure, înspre tenebrele distructive ale fiin­ţei sale. Descoperă în sine o lume com­plet nouă, o lume a pulsiunilor esen­ţiale, în care onestitatea nu lasă loc clemenţei. Se abandonează cu volup­tate, cu disperare acestei uriaşe sin­gurătăţi care o transformă iremedia­bil. Face ţăndări fragilul înveliş social care o ţinea legată, descoperind că ceilalţi nu sunt „tot ce avea ea”, după cum postulează un alt personaj. Dru­mul cu sens unic al cunoaşterii de sine este un drum al efervescenţei spiritului, dar şi un drum al distru­gerii şi al singurătăţii absolute.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 30 octombrie, ora 18

Billy Mincinosul

Billy mincinosulDe Keith Waterhouse şi Willis Hall

Un spectacol în regia Antonelei Cornici

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 1noiembrie, ora 19

Lucrător 2.0

De Ioana Păun 

O producţie a Asociaţiei O2G

Studio “Uţu Strugari”, 3 noiem­brie, ora 19

Vremuri de pace

Vremuri de paceDe Hajdu Szabolcs

După apariţia celei mai recente cărţi ale sale, Langermann este ru­gat să scrie o piesă de teatru. Moar­tea tatălui său, agitaţia pregătirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care şi-a pier­dut echilibrul, atmosfera sufocantă a societăţii: toate acestea nu sunt toc­mai benefice liniştii necesare pentru a crea. Sarcina asumată devine din ce în ce mai grea pentru Langer­mann, luând proporţii ireale, fatale. 

Teatrul Maghiar “Csiky Ger­gely” Timişoara, Sala Mare, 28 octom­brie, ora 19

Filarmonică

Recital de muzică de cameră

Un spectacol susţinut de Alina Holender, la violoncel, Marie Isabel Kropfitsch, la vioară şi Liviu Holender, la pian, avându-l ca invitat pe Ioan Holender, fost direct al Operei de Stat din Viena

Sala Capitol a Filarmonicii “Ba­natul”, 28 octombrie, ora 19

Concert simfonic

Un spectacol dirijat de Radu Popa şi susţinut de Alina Holender, la violoncel, Marie Isabel Kropfitsch, la vioară şi Liviu Holender, la pian

În program sunt incluse lucrări de D. Kabalevsky (Concertul pentru violoncel nr.1, op.49), G. Enescu (Ba­la­da pentru vioară şi orchestră op.4), J. Sibelius (Concertul pentru vioară, op 47) şi D. Milhaud (Scaramouche pentru doup piane)

Sala Capitol a Filarmonicii “Ba­natul”, 30 octombrie, ora 19

Concert simfonic

Un spectacol organizat de Cen­trul Cultural German Timişoara în colaborare cu Passage F&T S.r.l. şi susţinut de Orchestra simfonică de tineret a Landului Saar, din Germania

În program sunt incluse lucrări de Piotr Ilici Ceaikovski (Romeo şi Julieta), Béla Bartók (Rapsodia nr. 1), Camille Saint-Saëns (Havanaise) şi Johannes Brahms (Simfonia nr. 2).

Orchestra Simfonică de Tineret a landului Saar este un proiect al Consi­liului Muzical al landului Saar, sub pa­tronajul ministrului Annegret Kramp-Karrenbauer. Proiectul are ca scop promovarea talentelor muzicale prin apropierea tinerilor talentaţi cu vârste cuprinse între 14 şi 24 de ani de activi­tatea orchestrei. Mulţi foşti membrii ai acestei orchestre şi-au creat o carieră ca muzicieni profesionişti şi sunt în prezent studenţi în domeniul muzicii, profesori de muzică, lectori sau profesori la facultăţi de muzică.

Excelenţa sa Werner Hans Lauk, ambasador al Republicii Federale Germania la Bucureşti, va onora or­chestra cu prezenţa sa la concertul din Timişoara.

Sala Capitol a Filarmonicii “Bana­tul”, 31 octombrie, ora 19

Concert simfonic

Un spectacol in memoriam Erich Bergel, având-o ca invitată pe Ibolya Bergel, spectacol dirijat de Radu Popa şi susţinut de Valentin Gheorghiu şi Roxana Gheorghiu, la pian

În program sunt incluse lucrări W.A. Mozart (Concertul pentru două piane şi orchestră în Mi bemol Major KV 365/316a) şi A. Bruckner (Simfo­nia nr. 4 în Mi bemol Major, WAB 104)

Sala Capitol a Filarmonicii “Ba­natul”, 1 noiembrie, ora 19

Expoziţii

Claude Simon

Claude SimonAfişele expoziţiei aduc în atenţia publicului o serie de picturi, fotografii şi desene realizate de Claude Simon, printre care sunt inserate fragmente din cărţile sale. Fiecare afiş este te­matizat printr-o bipolarizare a două cuvinte: „Montaj”/ „Document”,  „Bi­blic”/„Umanitate”, „Dezordine/Proba­bilităţi”, „Feţe”/„Măşti” etc.

Laureat al Premiului Nobel pen­tru literatură în 1985, Claude Simon rămâ­ne unul dintre principalii re­prezen­tanţi ai modernităţii literare franceze. Cu ocazia centenarului naşterii sale, Institutul francez retra­sează viaţa au­torului lucrării „Géorgi­ques”, confrun­tând extrase literare din operele sale cu cele ale marilor pictori ai secolului XX. O ocazie unică de a descoperi sau de a redescoperi acest scriitor discret care a produs o operă de o calitate indis­cutabilă.

Institutul Francez Timişoara, b-dul C.D. Loga nr. 46

Sculptură – Minea Grigorie

Sculptura Minea GrigorieExpoziţia cuprinde 32 de lucrări în bronz, piatră, fier şi aluminiu ale artistului Grigorie Minea, născut în 1939 la Târgu Mureş şi absolvent al Academiei de Artă din Bucureşti
Lu­­crările lui Grigorie Minea au parti­ci­pat la numeroase expoziţii personale şi de grup în România, Franţa Germa­nia, Italia, Rusia, Grecia, Polonia, Spa­nia sau Japonia, iar lucrări de artă mo­numentală semnate de artist se află în mai multe oraşe din România şi Italia.

Palatul Baroc, până în 31 octom­brie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

Expoziţia retrospectivă Mol­nar Zoltan

Un eveniment organizat cu oca­zia aniversării a 76 de ani de la naş­terea artistului plastic Molnar Zoltan. Lucră­rile care vor fi expuse parcurg întreaga activitate a artistului şi provin atât din colecţii particulare, cât şi din patri­moniul Muzeului de Artă din Timişoara. Lucrările artistului se găsesc în colecţii particulare din New York, Tel-Aviv, Ja­ponia, Italia, Ger­mania şi Romania, fiind apreciate în special de colecţio­nari de artă mo­dernă.

„Înainte ca artişti ca Vasarely sau Agam, Pol Bury sau Soto sa fie reduşi la puţinele pagini ale unei istorii ce-şi devoră fiii, timişoreanul Molnar Zoltan le căzuse victimă. Credea cu sinceră religiozitate în muzicalismul imaginii. În raport cu Vasarely, însă, Molnar este ceea ce este o catedrala gotică in comparaţie cu una roman­tică. Scopul lor pare supus, aceleiaşi estetici, aceleiaşi metafore a uni­versului ca vibraţie şi armonie”, spune Coriolan Babeţi.

Palatul Baroc, până în 2 noiem­brie, zilnic între orele 10 -18, cu excepţia zilei de luni

Expoziţia taberei de creaţie Rubin-Dubova, ediţia a VIII-a

Expoziţia cuprinde lucrări rea­lizate de invitaţii celei de-a VIII-a ediţii a taberei Rubin-Dubova: Adrian San­du, Horia Bojin, Ionuţ Văcăreanu, Loreda­na Tîrzioru, Petrică Ştefan, Sorin Bijan, Sorin Nicodim, Suzana Fântânariu-Baia, Vasile Tolan, Ioan – Liviu Orleţchi şi Cosmin Damian.

Proiectul „Tabăra de creaţie Ru­bin-Dubova, ediţia a VIII-a” este cofinanţat de Consiliul Judeţean Timiş şi realizat în parteneriat cu Primăria Dubova şi Muzeul Banatului Timi­şoara.

Vernisajul va avea loc la Bastion Theresia, Mansardă, marţi, 29 octom­brie, de la ora 18. În deschidere vor vorbi Robert Şerban şi Călin Petcana

Bastion Theresia, Mansardă, din 29 octombrie până în 10 noiembrie

A L’age du bronze: 1999 – 2008

Doru CovrigExpoziţie de sculptură a artistului Doru Covrig, care trăieşte, de mai mult de 30 de ani, în Franţa. Căutările sale, de o excepţională coerenţă formală, se dezvoltă în jurul câtorva nuclee gene­rative, a căror rădăcină poate fi regăsi­tă încă în perioada anilor 80. Artistul construieşte o lume a unor arhetipuri, “arhitecturi animate, construcţii pro­vizorii, turnuri de comunicare sau struc­turi improvizate în natură.” To­tems Baracudas Papusils colodantes Gutenberg, o lume a sa, purtând nume intraductibile, “codate definitiv, ca un cod bară”, cum spune artistul: “Reîn­toarcere la inspiraţia folclorică a «Pa­parudelor » (1986 – 1988) sau aluzie la o lume precară în deconstrucţie, viziune în dublu sens, mereu”. 

Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51, până în 22 noiembrie

Expoziţia poate fi vizitată şi în afara programului anunţat, prin pro­gramare telefonică la numărul +40-744- 774.724.

Lansare de carte

François GardeÎntâlnire cu François Garde

François Garde a primit anul trecut Pemiul Goncourt pentru Primul Roman pentru cartea sa „Ce qu’il advint du sauvage blanc” (publicată la Gallimard). În luna mai a anului acesta a publicat (tot la Gallimard) cel de-al doilea roman: „Pour trois couronnes”.

Prezentarea se face în limba franceză iar accesul publicului este gratuit
Librăria „Cartea de Nisip”, 28 octombrie, ora 18.30

 Vitrina cu cărţi

“Diavolul. Note pentru o viitoare diabologie”, Giovanni Papini (Ed. Humanitas)

DiavolulDespre Diavol s-au scris sute de volume. N-aş fi avut îndrăzneala de a mai scrie încă unul dacă n-aş fi sigur că volumul meu este diferit de toate celelalte. Diferit ca intenţie, diferit ca spirit, diferit, măcar în mare parte, ca metodă şi conţinut. Ca să spun esen­ţialul chiar de la început, cred că pot afirma că aceasta este prima carte despre Diavol scrisă de un creştin în sensul cel mai profund al creştinis­mului. Mi-am propus în special, mânat de un sentiment de caritate şi milă, să studiez, eliberându-mă de prejudecăţi şi de rezerve, următoarele probleme: adevăratele cauze ale răzvrătirii lui Lucifer (care nu sunt cele în care se crede de obicei); adevăratele relaţii dintre Dumnezeu şi Diavol (mult mai cordiale decât se crede); posibilitatea ca oamenii să încerce să-l facă pe Satana să revină la condiţia sa iniţială, eliberându-ne pe noi toţi de ispita răului”, spune Giovanni Papini.

“Pe firul de păianjen al memoriei”, Cella Serghi (Ed. Polirom)

pe firul de paianjen al memoriei-cella serghiUn veritabil jurnal intim în care Cella Serghi ne oferă o fascinantă cronică a vieţii literare din perioada interbelică şi unde se regăsesc atât personalităţile ce i-au marcat viata şi cariera – Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Eugen Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Curzio Malaparte –, cât şi iubirea sa neîmplinită pentru Camil Petrescu sau strânsa prietenie cu Mihail Sebastian.

„Aş vrea să nu fi trecut degeaba prin viaţă – spunea Cella Serghi. Ploaia care cade acum pe streaşină, pe geam şi pe asfalt şi care miroase şi răsună a vară aş vrea s-o fixez, să rămână aici pe foaia asta, ca o pânză din cele făcute să nu piară, ca să trăiesc şi eu cu ea, mereu în fiecare din picăturile ei, şi ea prin mine, să trecem împreu­nă prin toate vieţile care vor urma şi să rămânem vii ca acum, când îi ascult rostogolirea.”

“Calmul prelevat în furtună”, Liviu Canheopol (Ed. Cartea Românească)

calmul prelevatCalmul prelevat în furtună ar putea fi considerat un roman anacro­nic dacă n-ar fi atemporal (îngeri pe fâşia cuantică ar fi un subtitlu potrivit). Şase destine care se împotmolesc odată cu lumea în fluviul metaforic ce desparte cele două universuri. La nivel filozofic, romanul pleacă de la o remar­că scăpată de Heidegger cu prilejul ultimului său interviu, în care face referire la existenţa unei căi de trecere între aceste universuri. Partea diurnă este incitată de incipitul nebuniei lui Nietzsche, care a atras după ea, în vi­ziunea unui cineast de geniu, desface­rea lumii în şase zile. 

Unii scriu de dragul faimei, din plictiseală, ambiţie, insomnie sau sperând că viaţa lor va căpăta un lus­tru elitist. Alţii scriu fără nicio motiva­ţie aparentă. Are vreo importanţă? Destinul se detaşează de orice prezum­ţie. Timpul investit, energia consuma­tă, alienarea sunt preţuri pentru care autorul nu aşteaptă nicio recompensă. În ce mă priveşte, nu mi-am dorit decât să dau nişte răpunsuri literare unor căutari filozofice. Cititorii vor decide dacă am reuşit sau nu. Şi numai Dumnezeu, dacă a folosit la ceva.”, spune Liviu Cangeopol.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro