Teatru

Pană de automobil

De Friedrich Dürrenmatt 

Un spectacol de Sabin Popescu 

Studio “Uţu Strugari”, 18 februarie, ora 19

Bash

De Neil LaBute

Un concept de Alexandra Didilescu şi Colin Buzoianu

Bash este un triptic de trei piese într-un act, o explorare în egală măsură lucidă şi emoţională a răului, în complexitatea lui, în aparenţa sa adesea benignă, cotidiană. O recontextualizare a tragediilor lui Euripide, Bash reuneşte textele Ifigenia în Orem, O şleahtă de sfinţi şi Medea Redux. Confesiuni, pseudo-comunicare, sex, iubiri sufocate, violenţă, compun acest – aproape – poem despre această nedefinită zonă obscură ce ne locuieşte pe fiecare din noi.

Studio “Uţu Strugari”, 20 februarie, ora 19

Cloaca

După Maria Goos 

Un spectacol în regia artistică a Mihaelei Lichiardopol

Patru vechi prieteni, acum la vârsta de mijloc, se reîntâlnesc într-un moment de cotitură pentru viaţa fiecăruia dintre ei. Nu mai sunt tineri, dar nici bătrâni încă, libertatea li se pare o noţiune din ce în ce mai relativă, opţiunile – tot mai limitate: Pieter, istoric de artă, acum funcţionar, e în mijlocul unui conflict stresant cu primăria pentru nişte tablouri odinioară subevaluate. Joep, politician de succes, se ascunde la Pieter de eşecul său matrimonial. Tom, avocat celebru, încearcă să-l ajute, deşi îşi are şi el propriile lui probleme cu drogurile. În sfârşit, Maarten, dramaturg, are o relaţie cu fiica de 18 ani a lui Joep. Patru poveşti, patru destine care se întrepătrund şi care, între tragic şi comic, pun la încercare o prietenie de-o viaţă.
Studio “Uţu Strugari”, 21 februarie, ora 19

Oxigen

De Ivan Viripaev 

Un spectacol în regia Alexandru Mihăescu

El şi ea. Saşa şi Saşa. El, din Serpuhov, oraş pierdut în inima îngheţată a Siberiei. Ea, din Moscova, graţioasă şi mondenă, pe cât de sofisticată, pe atât de confuză. Au în comun aceeaşi groază faţă de perspectiva unei vieţi lipsite de oxigen. Amândoi sunt în căutarea unui sens al vieţii. Împreună îl găsesc, însă doar pentru o vreme. Cât e vorba de pasiune fără limite, cât e iubire adevărată, cât e sete de apropiere umană într-o lume a derutei ultra-urbane? Sunt doar câteva dintre miile de întrebări născute în jurul poveştii de iubire-pretext ce dă tonul acestui tulburător poem dramatic. Oxigenul lui Ivan Vîrîpaev, unul dintre marile texte ale teatrului contemporan, devine în viziunea regizorului Alexandru Mihăescu un spectacol frust şi seducător, un tur de forţă pentru cei doi interpreţi şi o adevărată provocare pentru public.

Studio “Uţu Strugari”, 22 februarie, ora 19

Actriţa

De Irina Muhametova şi Ilia Chlaki

Un concept de Sabina Bijan şi Corina Dohanici

Actriţa: un spectacol – două poveşti. Două poveşti în care viaţa, moartea, încercarea de a da o definiţie şi de a trăi fericirea se împletesc într-una singură, o poveste despre feminitate şi, mai ales, o poveste despre destinul atât de special, atât de diferit al oamenilor care trăiesc pe şi pentru scenă, ca şi al celor de dincolo de cortină.

Studio “Uţu Strugari”, 23 februarie, ora 19

Operă ţărănească

De Pintér Béla – Darvas Benedek

Operă ţărănească este una dintre cele mai bune piese alternative maghiare din ultimii ani, iar spectacolul „original" montat de autor se joacă de nu mai puţin de zece ani pe scenele din Ungaria şi din străinătate.
În Operă ţărănească a fost prelucrată o poveste de baladă sub forma unei opere. La bază stau cântece maghiare populare ardeleneşti, muzică baroc şi rock, iar rezultatul este un amalgam bizar, dar totuşi omogen. Esenţa piesei este foarte veche. Povestea arhaică, de sondare a sorţii, împrumută atmosfera tragediilor greci. O acţiune din trecut ne decide soarta. O zi, povestea unei nunţi, care îl înfăţişează pe individ într-o manieră comico-patetică.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 18 februarie, ora 19

Regina frumuseţii din Leenane

De Martin McDonagh

Englezul de origine irlandeză Martin McDonagh îşi scrie piesele de mare succes despre îndepărtatele meleaguri irlandeze într-un stil inconfundabil. Ne înfăţişează destine tragice, mărunte, aflate în situaţii-limită, aparent fără ieşire, cu o cunoaştere profundă a naturii umane, cu mult umor negru, sfâşietor şi deseori în culori terifiante. Felul în care eroii noştri de zi cu zi se luptă cu marile probleme ale vieţii e impresionant, emoţionant, dar şi amuzant.

Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 23 februarie, ora 19

Operă

Carmen

Operă în patru acte

Muzica: Georges Bizet

Libretul: Henri Meilhac şi Ludovic Halévy

Un spectacol susţinut de Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 17 februarie, ora 18

Liliacul

Operetă în trei acte

Muzica: Johann Strauss

Libretul: Karl Haffner şi Richard Genée

Un spectacol susţinut de Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 19 februarie, ora 18

Trubadurul

Operă în patru acte

Muzica: Giuseppe Verdi

Libretul: Salvatore Cammarano

Un spectacol susţinut de Orchestra Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 20 februarie, ora 18

Filarmonică

Concert simfonic

Un spectacol susţinut de fagotistul Radu Ţaga şi dirijat de Gheorghe Costin

În program sunt incluse lucrări de A. Corelli (Sarabandă, Gigă şi Badinerie), J.N. Hummel (Concertul pentru fagot şi orchestră în Fa Major) şi J. Brahms (Serenada nr. 2 în La major Op.16)

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 21 februarie, ora 19

Expoziţii

Tabăra „Călacea 2013” – Pictură şi turism

O expoziţie organizată de Filiala din Timişoara a U.A.P. şi Autoritatea Naţională de Turism la care expun participanţii la ediţia din toamna anului 2013 a Taberei de creaţie organizate în staţiunea Băile Călacea: Victor Acatrinei, Petru Galiş, Emil Florin Grama, Maria Bana Jichiţa,  Lucia Moise, Gloria Grati, Mihai Vornicu, Lucia Kolla Stoica, Rodica Strugaru, Maria Acatrinei, Viorica Buga.

Galeria de artă „Helios”, din Timişoara, P-ţa Victoriei nr. 6, până în 19 februarie

În căutarea ţărmului pierdut

Expoziţie personală de pictură a artistului Mihai Teodor Olteanu

Vernisajul expoziţiei va avea loc la Galeria Helios, din P-ţa Victoriei nr. 6, în 20 februarie, de la ora 17, în prezenţa criticilor de artă Robert Şerban şi Gabriel Kelemen.

Trup cu peşti

Expoziţie de pictură a artistei Silvia Moldovan

„Într-o lume saturată de imagini teribile, oamenii au pierdut din propria sensibilitate”, spune Silvia Moldovan. Statementul artistei Silvia Moldovan este, astfel, o invitaţie la recuperarea interiorităţii. Pictura ei invită la reflecţie tăcută, departe de orice excese formale. Terapie pentru reconstruirea de sine într-o lume „saturată” de  agresivitate, gesticulaţie largă şi zgomot.

Expoziţia se înscrie în politica de promovare a tinerilor artişti, asumată de către Fundaţia Triade, în cadrul programului Juventus. În acest context, Silvia Moldovan a câştigat în anul 2012  Premiul special al Fundaţiei Triade, constând în organizarea unei expoziţii personale la Galeria Triade.

Galeria Triade

Sigmar Polke – Muzică de origine necunoscută

O expoziţie care include lucrări ale unuia dintre cei mai renumiţi pictori germani ai artei contemporane, Sigmar Polke, în organizarea Institutului pentru Relaţii Externe

Toţi iubitorii de artă şi cultură au posibilitatea de a descoperi şi de a contempla operele renumitului pictor, grafician şi artist în domeniul fotografiei Sigmar Polke. În cadrul expoziţiei, Centrul Cultural German Timişoara oferă un workshop cu Wiebke Trunk, tururi ghidate prin expoziţie cu Ana Adam, profesor de grafică, cu elevi ai Liceului de Arte Plastice şi cu studenţi  ai Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, care s-au exprimat artistic pornind de la operele lui Sigmar Polke, precum şi o seară de lectură cu cercul literar „Die Stafette”.

Centrul Cultural German Timişoara, până în 2 martie

Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor

Expoziţia descriptivă Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor, realizată de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferă prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje şi fragmente extrase din actele Securităţii o privire asupra operei şi vieţii scriitoarei şi laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. O faţetă mai puţin cunoscută public a vieţii şi muncii acesteia şi parcursul vieţii autoarei, începând cu copilăria petrecută în Banat şi până la decernarea Premiului Nobel sunt dezvăluite în cadrul expoziţiei.

Herta Müller s-a născut în anul 1953, în satul bănăţean Niţchidorf, şi a studiat germanistica şi romanistica la Timişoara. Pe parcursul mai multor ani ea a fost constant acostată de Securitate, fiind marcată de urmăririle şi constrângerile sistemului comunist. În  anul 1987 ea a emigrat în Republica Federală Germania. De România nu s-a putut însă desprinde în totalitate niciodată. Chiar şi la mult timp după sfârşitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul  deosebit de a reprezenta propriile experienţe şi prin modul de a ilustra în operele ei situaţii dramatice, Herta Müller este pe plan internaţional una dintre cele mai apreciate autoare. În 2009, a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură.

Sala Barocă a Muzeului de Artă Timişoara, până în 5 martie, zilnic, de marţi până duminică, în intervalul orar 10 – 18.

Expoziţie Josef Koudelka

În această primăvară, Timişoara va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrări ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka vor fi prezentate la Timişoara într-o expoziţie organizată de către Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureşti.

În timpul celor şapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstă de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuşit ulterior să le scoată din ţară, emigrând în Franţa. Fotografiile lui au fost publicate de agenţia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaţionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fără a menţiona numele autorului. În acelaşi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim“ medalia de aur Robert Capa.

Deşi nu mai lucrase până atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice şapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate şi sunt considerate astăzi lucrări clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este  unul dintre cei mai importanţi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaţiunii, nr. 8 – 12, 6 martie – 6 aprilie, de marţi până duminică, între orele 10 – 19. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 6 martie, de la ora 18, în prezenţa artistului.

Cărţi

“Balcic. Micul paradis al României Mari”, Lucian Boia (Ed. Humanitas)

Până la a fi românesc, din 1913, Balcicul era doar un spectacol al mării şi un seducător amalgam etnic şi cultural de la marginea fostului Imperiu otoman. Dacă administraţia noastră preia un târg modest, pictorii dau aici de Orient în toată splendoarea sa, dar mai ales de un peisaj şi de o lumină cu totul aparte. Deşi îl vizitase în 1915 şi văzuse ce era de văzut, regina Maria se îndrăgosteşte de Balcic abia în 1924, într-atât de puternic, încât îşi construieşte, pe ţărmul stâncos şi sălbatic, un adevărat paradis. Se poate spune că datorită ei, din acest moment, mitul Balcicului nu mai are nevoie de combustia istoriei, este pur şi simplu sincron cu realitatea, ba chiar o înrâureşte, dându-i o strălucire fără egal în perioada interbelică. Boema artistică, animatorii culturali, scriitorii, arhitecţii şi chiar şi politicienii vin vară de vară la Balcic, înfrumuseţându-l şi pregătindu-l pentru o promiţătoare carieră de staţiune marină şi culturală.
Ca orice paradis, şi Balcicul a fost pierdut. Lucian Boia l-a reconstruit însă atât de bine din fărâme de memorie, din documente şi fotografii de epocă, încât se poate spune că, printr-o carte atât de frumoasă, am recâştigat, simbolic, paradisul pierdut.

„Pentru turism, Balcicul era, într-adevăr, splendid dăruit, atât prin pitorescul lui natural, cât şi printr-un pitoresc uman, nu mai puţin bătător la ochi. În totul, era diferit, era altfel. Istorie, legendă, cine mai ştie unde era adevărul? De fapt, translaţia spre legendă e un semn bun, un simptom de vitalitate. Rămâne cu noi doar acea parte a trecutului susceptibilă să stârnească imaginaţia. Balcicul este Balcic, tocmai fiindcă peste Balcicul real, şi transfigurându-l, s-a aşezat un Balcic imaginar”, spune Lucian Boia.

“Exerciţii de imaturitate”, Liviu Ciorcârlie, (Ed. Cartea Românească)

Concepute în trei părţi – autonome, dar nu şi independente –, Exerciţiile de imaturitate vor constitui o mare surpriză pentru cititorii familiarizaţi cu opera şi stilul lui Livius Ciocârlie. Dacă prima parte este un studiu de literatură comparată asupra imaturităţii, celebrităţii şi diletantismului,în cheie Gombrowicz, în buna tradiţie a rafinatului eseist, celelalte două sunt proză propriu-zisă. Prima, un monolog epistolar, Adresantul necunoscut, iar a doua, un dialog-gâlceavă între Gilica şi Gilica, cele două euri antitetice ale aceluiaşi personaj. Ambele proze se află sub semnul dublului şi al ironiei pline de verva spiritului satiric al umoristului. Personajul şi dublul său se privesc în oglinda paginii, uimiţi să constate că „în artist se întâlnesc filozoful, bufonul şi omul obişnuit” şi să descopere, în consecinţă, zone nedezvăluite până acum ale scrisului lui Livius Ciocârlie.

Volumul Exerciţiile de imaturitate a fost nominalizat la Premiul „Cartea anului 2013”, acordat de revista România literară.

“Cele patruzeci de legi ale iubirii”, Elif Shafak (Ed. Polirom)

Viata Ellei Rubinstein – o mamă casnică şi o soţie nefericită din suburbiile Bostonului zilelor noastre – se schimbă din temelii când, la aproape patruzeci de ani, se angajează la o agenţie literară unde i se cere să scrie un referat despre romanul unui autor necunoscut. Astfel descoperă povestea fascinantei legături spirituale dintre faimosul poet persan Rumi şi dervişul sufit Shams din Tabrīz, astfel cunoaşte forţa eliberatoare a iubirii care a schimbat destinele celor doi prieteni şi care îl va schimba curând şi pe al ei: între Ella şi Aziz Zahara, autorul romanului, începe un schimb epistolar, apoi se înfiripă o minunată poveste de dragoste. O apologie a iubirii, privită în multiplele sale ipostaze, romanul Cele patruzeci de legi ale iubirii punctează cu subtilitate diferenţele dintre religie şi spiritualitate, dintre datorie şi iubire.