Inundaţiile catastrofale din sud-estul ţării, care au şocat nu doar prin proporţia dezastrului, ci şi prin reacţia “în ralanti” a autorităţilor deschid din nou discuţiile legate de modul în care s-au gestionat în ultimii ani banii publici pentru lucrările de protecţie, în special pe segmentul amenajărilor funciare. În ciuda dezastrelor produse de viituri în ultimii ani, dar şi a fondurilor consistente alocate în ultimii ani pentru lucrări de protecţie anti-inundaţii, revărsările de ape sunt considerate un pericol despre care nici în vestul ţării nu se poate spune că a fost eliminat.
Risc mediu pe harta inundaţiilor
În momentul de faţă, conform Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor, inundaţiile reprezintă o ameninţare ce nu poate fi neglijată în majoritatea judeţelor ţării. Conform pri-mei hărţi a riscurilor de inundaţii, realizată de P.A.I.D., locuitorii din doar şapte judeţe se pot bucura că sunt feriţi aproape complet de pericolul inundaţiilor. Timişul nu se găseşte pe această listă, fiind încadrat în categoria judeţelor cu risc mediu de producere a inundaţiilor. „Teoretic, toate luncile râurilor sunt expuse inundaţiilor. Principalele cauze pentru care aceste zone sunt inundate se includ precipitaţiile, viiturile şi capacitatea de transport a albiilor minore. Inundaţiile reprezintă, aşadar, un risc cu o frecvenţă ridicată în România“, declară Nicoleta Radu-Neacşu, noul director al P.A.I.D. Frecvenţa ridicată a inundaţiilor, precum şi întinderea lor extrem de vastă se traduc, anual, în pagube de sute de milioane de euro.
Despre acest risc al producerii unor viituri catastrofale se vorbeşte din nou în Timiş, pe fondul emiterii de către Administraţia Naţională de Meteorologie a unei avertizări de cod portocaliu şi galben de ploi pentru mai multe judeţe din ţară.
Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” al judeţului Timiş dau, însă, asigurări că în vestul ţării riscul de producere a unor inundaţii, în această perioadă, este relativ redus. “Au fost, într-adevăr, emise la nivel naţional nişte avertizări legate de fronturi atmosferice caracterizate de instabilitate, însă, pentru vestul ţării nu au fost transmise avertizări speciale în această perioadă. Este puţin probabilă producerea unor inundaţii în Timiş în perioada următoare”, ne-a declarat maiorul Lucian Vasile Mihoc, prim-adjunct al inspectorului-şef al I.S.U. Banat.
Pericol constant
Deşi Timişul nu este confruntat, conform specialiştilor I.S.U. “Banat”, cu un risc iminent de inundaţii în această perioadă, există totuşi un pericol constant care nu a fost înlăturat nici după lucrările de reconstrucţie care s-au succedat în urma inundaţiilor catastrofale din 2005. Conform unui studiu recent, legat de situaţiile de risc din Timiş, realizat şi plătit de Consiliul Judeţean, la nivelul judeţului riscurile legate de avarierea construcţiilor hidroteh-nice pot afecta numeroase localităţi şi terenuri. Riscurile pot fi legate şi de avarierea sau distrugerea lucrărilor de îndiguire executate pe râuri, mai ales la viituri puternice (pe cursuri de apă cum ar fi Timiş sau Bega).
“Fragilitatea digurilor poate fi legată şi de compoziţia geochimică a materialelor din care sunt construite. La un contact prelungit cu apa, materialele din dig se pot umezi accentuat, transformându-se în materiale lipsite de adeziune, uşor de dislocat şi îndepărtat”, se preci-zează în raportul C.J. Timiş. Potrivit aceluiaşi document, cedarea parţială sau distrugerea digurilor şi a barajelor poate fi produsă de viituri puternice şi ar fi urmată de inundaţii cu efecte catastrofale. Studiul de risc mai arată că zonele care prezintă potenţial de accident tehnologic legat de avarierea construcţiilor hidrotehnice în Timiş sunt în primul rând cele din zona lacului de acumulare de la Surduc şi Murani.
Valeriu Tabără: “Nu s-ar fi ajuns la decese şi la pagube de amploare dacă ar fi fost făcute lucrări normale de amenajare funciară”
Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, consideră că şi în cazul inundaţiilor produse recent în sud-estul ţării, ca şi al celor care au mai survenit în Timiş în ultimii ani, o vină foarte mare o poartă delăsarea autorităţilor, precum şi dezastrul perpetuat în sistemul de îmbunătăţiri funciare.
“Indiscutabil, nu s-ar fi ajuns la decese şi la pagube de o asemenea amploare dacă în zonă ar fi fost făcute lucrări normale de amenajare funciară. Sigur că în acest caz, din Galaţi, este vorba şi de o greşeală a Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care ar fi trebuit să se sesizeze şi să dispună acţiuni imediate, de când au apărut acele grupări de nori periculoase. Dar fără îndoială că vina cea mai mare pentru ceea ce s-a întâmplat în Galaţi şi ce s-a întâmplat şi în Timiş în 2005 se găseşte în segmentul îmbunătăţirilor funciare. Nu s-a mai investit în lucrări de combatere a eroziunii, de terasări şi aşa mai departe. Este o problemă manifestată la nivel naţional”, susţine fostul ministru.
Valeriu Tabără declară că în perioada celui de-al doilea mandat al său la Ministerul Agriculturii a descoperit că două milioane de hectare de lucrări de amenajare a solului şi anti-inundaţii au dispărut pur şi simplu. “Aceste sisteme au fost construite cu eforturi foarte mari înainte de 1989, şi autorităţile post-decembriste nu au fost stare nici să le întreţină, lăsându-se să se degradeze, până când s-au distrus total, pe această suprafaţă uriaşă de două milioane de hectare. Sunt zone numeroase din ţară în care se pot vedea copaci care cresc din baraje sau terasări care au costat mult. În ceea ce priveşte îmbunătăţirile funciare, şi în Timiş au fost ani de delăsare şi indiferenţă. Vin acum să constate că la Moşniţa s-au construit hoteluri şi restaurante peste sistemele de îmbunătăţiri funciare. E o situaţie pe care o cunoşteau de mult, şi abia acum au făcut-o publică, într-un moment în care nu se mai poate face nimic”, ne-a declarat Valeriu Tabără.
După cum arăta fostul ministru şi într-o interpelare în faţa Parlamentului, în situaţii de criză se distinge clar gestionarea, de mult timp, sub orice critică, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, a amenajărilor anti-viitură din bazinele hidrografice a unor râuri sau pâraie, precum şi a reţelelor de colectare şi evacuare a surplusului de apă din interiorul localităţilor.
În prezent, afirmă Valeriu Tabără, aproape 70% din reţeaua de desecare a României este colmatată sau obturată cu vegetaţie ierboasă şi arboricolă, care limitează capacitatea de curgere şi evacuare a apei din excesul de precipitaţii.
Această situaţie este dată şi de lipsa unui cadru organizatoric adecvat, care să creeze structuri de gestionare şi bună funcţionare a sistemelor de desecare şi eliminare rapidă a apei în exces. În condiţiile în care capacitatea canalelor de evacuare a apei este redusă, ca urmare a neîntreţinerii lor, mai grav este faptul că, de fapt cea mai mare parte a staţiilor de pompare nu funcţionează sau funcţionează la o capacitate redusă, de circa 25%, ceea ce face aproape imposibil de gestionat excesul de apă.
Această situaţie a fost şi una dintre principalele cauze ale inundaţiilor catastrofale din 2005, din partea de vest a Banatului, unde, spune Valeriu Tabără, capacitatea de pompare a apei în cadrul sistemelor de desecare este elementul esenţial pentru prevenirea inundaţiilor şi a excesului de apă. “Gestionarea sub orice critică a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare nu este singura cauză a catastrofei create de apă în vestul ţării. Acest lucru se completează cu modul defectuos de întreţinere a lucrărilor de îndiguire, al amenajărilor antiinundaţii şi de curăţire a albiilor diverselor râuri şi pâraie. De aceste lucrări, factorii de răspundere îşi amintesc doar în momentele de criză. Toate aceste momente catastrofale se uită imediat după consumarea lor, revenind într-o cruntă realitate doar la apariţia altor asemenea evenimente de acest fel, care produc la intervale din ce în ce mai scurte de timp catastrofe cu consecinţe deosebite”, menţiona fostul ministru.
În urma demersurilor lui Valeriu Tabără, la nivelul Camerei Deputaţilor se constituia, în iunie 2009, o comisie parlamentară de anchetă privind situaţia sistemelor de îmbunătăţiri funciare, care a avut rolul de a monitoriza felul în care au fost folosite fondurile alocate pentru sistemele de irigaţii şi anti-inundaţii în toată ţara. Concluzia legată de vestul ţării era că, ani de zile, o bună parte din acest domeniu a fost obiectul a tot felul de experimente bizare şi gestionări dezastruoase, existând sectoare în care dezinteresul şi jaful organizat au fost la ordinea zilei. După prezentarea acestui raport în plenul Parlamentului s-a anunţat sesizarea instituţiilor în drept să ia măsuri, mai ales că, în vestul ţării de exemplu, potrivit aceluiaşi raport, ar trebui recuperate, doar din sectorul îmbunătăţirilor funciare, pagube de peste 816 miliarde de lei vechi. Din păcate, nici acum, după patru ani de la momentul în care au fost sesizate, structuri precum D.N.A. nu au făcut public niciun element concret legat de felul în care decurge ancheta şi eventualii vinovaţi.
Ultimele comentarii