După ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş au făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, descinderi şi audieri la Administraţia Bazinală Banat a Apelor Române, Guvernul a decis să constituie un fel de grup de anchetă ministerial care să analizeze retrospectiv, începând cu 2008, activitatea acestei instituţii. Decizia a fost luată de Guvern după descinderile din Timiş, într-un caz de evaziune fiscală.

Anchetă din 2008

Premierul Victor Ponta a dis­pus formarea unui grup format din miniştri care să analizeze activi­tatea Administraţiei Naţionale “A­pele Române” din perioada 2008 – 2013, în ceea ce priveşte modul de constituire a veniturilor, cheltuirea fondurilor şi investiţii şi care să prezinte Guvernului note în acest sens. Grupul este compus din miniş­trii Finanţelor, Mediului, Muncii, Societăţii Informaţionale, din mi­niş­trii delegaţi pentru Ape, Buget, Energie şi din secretarul general al Guvernului, urmând să fie condus de către ministrul Administraţiei Publice, vicepremierul Liviu Drag­nea. La lucrări pot participa şi alţi reprezentanţi ai administraţiei sau experţi în domeniu.

Membrii grupului vor propune instituţiilor cu atribuţii şi compe­tenţe în domeniu măsuri de eficien­tizare a activităţii Apelor Române, conform deciziei semnate de pre­mierul Victor Ponta.

Guvernul a luat această hotă­râre după ce procurorii au făcut percheziţii la sediul Direcţiei Apele Române Banat, din Timişoara, iar trei persoane sunt audiate, într-un dosar de evaziune fiscală, surse ju­diciare afirmând că ancheta ar vi­za contracte semnate între institu­ţie şi o firmă care la un moment dat a aparţinut soţiei preşedintelui Con­siliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.

Totodată, ancheta ar putea avea legătură şi cu faptul că, în luna februarie, Curtea de Conturi a sem­nalat că Administraţia Naţională “Apele Române” a achitat în 2011 drepturi salariale fără temei legal în valoare totală de 164,99 de milioa­ne de lei, având abateri şi la unele investiţii. Administraţia Naţională “Apele Române” a precizat atunci că aceste cheltuieli au fost făcute cu respectarea prevederilor legale şi a contractului colectiv de muncă în vigoare.

Cert este că în Timiş ancheta continuă, reprezentanţii Parchetu­lui de pe lângă Tribunalul Timiş precizând că în anchetă sunt impli­caţi şi poliţişti de la Serviciul Eco­nomic al Poliţiei Judeţene. Conform unor surse judiciare, ancheta ar viza mai multe contracte semnate în trecut între Direcţia Apele Româ­ne Banat şi o firmă care la un mo­ment dat a aparţinut soţiei preşe­dintelui C.J. Timiş, Titu Bojin, care în perioada 2001 – 2011 a fost direc­tor al Direcţiei Apele Române Banat.

Titu Bojin: “Firma respectivă a fost înstrăinată din iunie 2011”

Titu Bojin a încercat să explice la sfârşitul săptămânii trecute aspectele pe care le ştia în legătură cu firma anchetată pentru eva­ziu­ne fiscală. Acesta susţine că nu a avut nicio implicare în firma verifi­cată acum de procurorii Parchetu­lui de pe lângă Tribunalul Timiş. Mai mult, el susţine că nici soţia sa şi fiul său, care au deţinut această firmă până în 2011, nu au nicio im­plicare în acest dosar. “Foarte mul­te lucruri nu ştiu nici eu în legătură cu această anchetă. Cert este că firma respectivă nu mai era deţi­nu­tă de soţia mea în perioada în ca­re s-au comis acele fapte care sunt acum cercetate. Firma a fost înstră­inată în iunie 2011”, ne-a declarat Titu Bojin. Acesta mai spune că, deocamdată, nu este cazul să se pronunţe, având în vedere faptul că ancheta este în derulare: “A fost firma soţiei, nu a fost firma mea. Nu am nicio implicare în ceea ce înseamnă perioada de doi ani şi jumătate de când firma a fost în­străinată şi nu mai este a soţiei. Înţeleg că sunt nişte discuţii vizavi de modul de realizare a contabilită­ţii, pentru că este pe zona econo­mi­că, a celor care au fost contabili şefi, a administratorului firmei, ca­re va trebui să răspundă. Nu a fost niciun moment soţia administrator la firmă, ca să putem discuta de le­gături dubioase în ceea ce înseam­nă Apele”. Titu Bojin mai spune că firma a obţinut un contract de con­cesionare a celor două lacuri de la Dumbrăviţa şi Ianova, şi nu a reali­zat lucrări pentru Administraţia Bazinală a Apelor Banat: “Con­trac­tul a fost pentru folosirea luciului de apă pentru Dumbrăviţa şi Ianova. Deci, nu a fost un contract în sens comercial, pentru a da lucrări sau a face lucrări pentru Ape. A fost un contract prin care firma a plătit chirie pentru luciul de apă de la cele două baraje, care este folosit de pescarii din judeţul Timiş”.

Titu Bojin susţine că “a fost o acţiune care se va demonstra că a fost sau nu corectă a celor care anchetează. Cei care au greşit să răspundă. Din punctul meu de vedere, eu nu am nicio problemă. Din 10 iunie 2011, firma a fost în­străinată. Deci, e treaba adminis­tra­torului şi contabilului”.

Fost director A.B.A.B.: “Nici la Administraţia Bazinală de Apă Banat nu se ştiu foarte multe lucruri”.

Consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu, care a condus şi el Direcţia de Ape Banat într-o perioadă anterioară celei care face obiectul anchetei, susţine că au existat discuţii în 2007 şi 2008 legate de tarifele de concesionare a unor lacuri din Timiş, tarife care au fost modificate semnificativ în acei ani. “La un moment dat, au crescut tarifele de concesionare a unor lacuri, la nişte niveluri care nu le mai făceau rentabile. Şi ştiu că în privinţa câtorva lacuri din judeţ situaţia în ceea ce priveşte con­cesionarea a rămas oarecum în coadă de peşte. Cert este că nici la Administraţia Bazinală Banat, din informaţiile mele, nu se ştiu foarte multe lucruri legate de această anchetă. Procurorii au ridicat documente şi cam atât”, declară Ştefan Constantin Sandu.

Nereguli legate de gestionarea patrimoniului “Apelor Române” au mai fost semnalate

Rămâne de văzut care va fi finalitatea anche­tei iniţiate la nivel guvernamental şi a celei din Timiş. Cert este că nu e pentru prima oară când diverse structuri ale Statului semnalează nereguli legate de gestionarea patrimoniului Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

În 2009, de exemplu, a stârnit scandal o hotărâre de guvern prin care o serie de bunuri mobile şi imobile ale Administraţiei Naţionale “Apele Române” erau scoase din patrimoniul public al Statului şi din funcţiune, luându-se decizia înstrăinării acestora, fără alte explicaţii. În cazul Direcţiei Apelor Banat, s-a decis atunci scoaterea din patrimoniul public al Statului a trei locaţii în care se ţineau echipamente meteo, locaţiile respective fiind declarate complet degradate şi expirate, deşi au fost construite în 1982, iar pe lista bunurilor casate majoritatea celorlalte active erau din anii ‘50 sau ‘60.

“Apele Române”, alături de Îmbunătăţirile Funciare, au fost protagoniste, în 2010, şi ale unei anchete parlamentare, încheiate cu rezultate catastrofale. La nivelul Camerei Deputaţilor se constituia, în iunie 2009, o comisie parlamentară de anchetă care a avut rolul de a monitoriza felul în care au fost folosite fondurile alocate pentru sistemele de irigaţii şi anti-inundaţii în toată ţara. Concluzia legată de vestul ţării era că, ani de zile, o bună parte din acest domeniu a fost obiectul a tot felul de experimente bizare şi gestionări necores­punzătoare. După prezentarea acestui raport în plenul Parlamentului s-a anunţat sesizarea institu­ţiilor în drept să ia măsuri, mai ales că, în vestul ţării de exemplu, potrivit aceluiaşi raport, ar trebui recuperate, doar din sectorul îmbunătăţirilor funciare, pagube de peste 816 miliarde de lei vechi.

Comisia a făcut adrese legate de concluziile anchetei Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Finanţelor Publice şi structurilor abilitate să facă cercetare şi urmărire penală – Poliţia şi Parchet.

Iniţial, pentru că s-a sesizat Inspectoratul General al Poliţiei, care a demarat cercetări penale, se aştepta o anchetă amănunţită şi în Timiş. Lucru care e greu de crezut că s-a întâmplat, atâta vreme cât, după trei ani de la publicarea concluziilor acestei anchete, Poliţia sau Parchetul nu au făcut publică nicio informaţie concretă legată de vinovăţiile din acest caz şi despre finalizarea cercetărilor în acest dosar. Ceea ce este foarte interesant este că în raportul Comisiei parlamentare se menţiona că în vestul ţării lucrările de refacere a amenajărilor hidrotehnice la nivelul celor din 2005 este insuficient.

Cu ocazia dezbaterilor din Parlament, s-a adus în discuţie o ipoteză dezastruoasă pentru agricul­tură şi pentru zona de vest a ţării: fără intervenţii rapide pe acest segment, inundaţiile vor face ca România să piardă peste un milion de hectare de teren ara­bil în Câmpia de Vest. „Terenurile din vestul ţării au fost transformate ca urmare a lucrărilor de dese­care din mlaştini şi terenuri neproductive afectate periodic de inundaţii şi exces de umiditate în tere­nuri propice activităţilor agricole cu un mare po­tenţial productiv. Dispariţia acestor lucrări din în­treaga zonă de vest, ca urmare a neîntreţinerii lor, ar însemna de fapt scoaterea din producţia agricolă a circa 1.100.000 de hectare situate în Câmpia de vest a României”, a fost părerea parlamentarilor care s-au ocupat de această investigaţie.