Într-un studiu recent al procurorilor din Alba Iulia, Timişoara este indicată ca unul dintre centrele de interes de unde pleacă mai departe, către export, obiectele arheologice obţinute ilegal de vânătorii de comori.

De la Timişoara, spre Vest

Conform unui studiu recent făcut public de procurori şi arheologi din judeţul Alba, toată zona de vest a ţării este de interes pentru cei care caută ilegal obiecta arheologice valoroase, obiectivele de interes major pentru  braconieri fiind siturile cetăţilor dacice şi ale castrelor romane din zona Munţilor Orăştiei, aflate în judeţele Hunedoara şi Alba, dar şi cele din judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Bihor. “Aceste situri au fost frecvent vizitate de raiduri ale echipajelor de braconieri, care au efectuat detecţii şi apoii săpături neautorizate, în perimetrul unor şantiere arheologice, de unde au sustras mii de piese”, se arată în studiul “Metodologia investigării  infracţiunilor contra patrimoniului cultural national”, publicat recent. Conform autorilor, braconierii sunt interesaţi îndeosebi de tezaure monetare, bijuterii, artefacte funerare, arme şi echipament militar (săbii, coifuri, scuturi, fibule). În urma lor, situl arheologic este devastat, iar specialiştii au găsit nu o dată, la faţa locului, diverse piese ceramic sau din materiale comune aruncate sau distruse. Pentru toată zona de vest a ţării, se precizează în acelaşi studiu, “informaţiile privind locaţiile siturilor arheologice bogate în artefacte pot fi găsite adeseori pe site-uri de internet care operează legal, dar şi în cărţile de specialitate publicate de cercetătorii care au condus anumite şantiere arheologice.”

Timişoara, potrivit aceluiaşi document, a devenit unul dintre principalele oraşe în care se desfăşoară tranzacţii între braconieri şi cumpărători, procurorii din Alba menţionând că de regulă, întâlnirea este organizată într-un punct deja verificat: pensiune sau motel, situat la jumătatea  distanţei  pe care trebuie să o parcurgă cei interesaţi. “Astfel, întâlnirile intermediarilor români din judeţul  Hunedoara, care au asupra lor mostrele „mărfii”, cu dealerii  din Belgrad şi Viena se desfăşurau iniţial la Deva, apoi într-unul din oraşele româneşti situate în apropierea frontierei de vest, de regulă Timişoara”, mai spun procurorii.

Detectoare cu număr aproximativ

Aceste informaţii le completează pe cele furnizate în urmă cu câteva săptămâni la o întrunire de la la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Timiş, la care au participat arheologi, directori de Direcţii de Cultură, dar şi poliţişti din patru judeţe. În urma acesteia a fost întocmit un document cu recomandări către Ministerul Culturii, în încercarea de a diminua fenomenul căutării ilegale de artefacte arheologice. S-a discutat atunci de uşurinţa cu care orice persoană poate să deţină un detector de metale şi, având cunoştinţe vagi în domeniul arheologiei, poate descoperi artefacte inestimabile pentru cultura românească, care apoi, de cele mai multe ori, ajung pe piaţa neagră.

În Timiş, potrivit statisticilor oficiale, există 120 de deţinători de astfel de detectoare de metale, majoritatea declarându-se arheologi amatori. Însă, din 2006 şi până în prezent, doar patru dintre ei au predat artefacte muzeelor din judeţ sau Direcţiei de Cultură. În cazul celorlalţi deţinători, pot exista doar bănuieli legate de destinaţia obiectelor găsite.

Legislaţia nu numai că este permisivă cu aceşti căutători de comori, ba chiar îi şi recompensează. Astfel, dacă din proprie iniţiativă un astfel de căutător abordează un muzeu oferindu-i un artefact, el poate primi între 30 şi 45 la sută din valoarea estimată a acelui artefact. “Circulă informaţii legate de detectoare neînregistrate şi săpături ilegale. Nu pot spune că există locuri în care se sapă cu predilecţie în Timiş, mulţi dintre aceşti căutători se comportă ca nişte pescari. Dar dacă există şi căutări organizate, atunci se poate vorbi şi de o reţea şi un trafic organizat cu obiecte arheologice”, spune arheologul timişorean Alexandru Szentmiklosi.