„Salvaţi Roşia Montană”, „Cu cianură nu poţi face turism şi agricultură”, „Avize ilegale de la ministere penale” au fost câteva dintre lozincile folosite de protestatarii care au venit, duminică în Piaţa Victoriei pentru a-şi susţine punctul de vedere împotriva deciziei Guvernului de a susţine exploatarea minieră de la Roşia Montană. Mai mult, o tânără şi-a legat mâinile cu lanţuri aurite.

„Nu faceţi ketchup din roşia Montană”, „Avize ilegale de la ministere penale”, „Trădarea în ţară în aur se măsoară”

Duminică, Timişoara a protestat împotriva deciziei Guvernului de a susţine  exploatarea minieră de la Roşia Montană. Astfel că peste trei sute de persoane s-au aflat în centrul Timişoarei pentru a milita împotriva exploatării Roşiei Montane. Oamenii au venit înarmaţi cu tot felul de lozinci şi pancarde prin care şi-au susţinut punctul de vedere. În toată Piaţa s-a strigat minute-n şir „Salvaţi Roşia Montană”, „Vrem cultură, nu cianură”, „Fără cianură la noi în natură”, „Cu cianură nu poţi face turism şi agricultură”, „Nu faceţi ketchup din roşia Montană”, „Avize ilegale de la ministere penale”, „Trădarea în ţară în aur se măsoară”. Mai mult, s-au scandat şi lozinci împotriva reprezentanţilor Puterii, de genul „Nu producem cât furaţi”, „Jos Guvernul” sau „Ponta, nu uita, România nu-i a ta”.

Mai mult, la protest a participat şi o tânără care, pentru a-şi susţine cauza, s-a legat cu lanţuri aurite.

„Noi vrem ca aurul să rămână la noi, să rămână să decidă copiii noştri ce este mai bine”

Pe de altă parte, oamenii spun că în momentul de faţă se promovează o „politică a dezastrului”, prin care se legalizează corupţia şi jaful ţării: „Suntem alături de Bârlad şi de Roşia Montană. Trebuie să stopăm ceea ce se întîmplă la noi în ţară. Munţii şi pământul sunt ale noastre. Eu am fost la Roşia Montană şi am stat de vorbă cu oamenii de acolo, ştiu ce-i doare. Noi vrem ca aurul să rămână la noi, să rămână să decidă copiii noştri ce este mai bine”, ne-a declarat Leontina Prodan, o femeie care a protestat îmbrăcată în costum popular tradiţional.

Florin Ahile, voluntar în asociaţia Alburnus Maior, organizatorul acestui manifest, atrage atenţia că exploatarea va avea consecinţe nefaste atît asupra mediului natural cât şi asupra populaţiei care locuieşte în zonă: „Ne întoarcem la stalinism prin paşi foarte mari pentru nişte privaţi asociaţi cu puterile statului. Vor dispărea patru munţi, vor dispărea clădiri de patrimoniu indiscutabil, va dispărea un unic loc unde există trei feluri de galerii, preromane, romane şi industriale”. De altfel, Florin Ahile consideră că actuala Putere ăţi va da şi oficial acordul asupra proiectului de exploatare minieră, având în vedere că deţin majoritatea în Parlamentul, forul în care se va lua decizia finală: „Asta în varianta în care societatea civilă nu va pune suficientă presiune pe Parlament. E foarte posibil ca la 70 la sută cât are U.S.L în Parlament, să se aprobe legea”.

În altă ordine de idei, reprezentanţii Poliţiei Locale au supravegheat îndeaproape întreaga manifestare. Mai mult, l-au şi identificat pe organizatorul acesteia, cu promisiune că „va primi o amendă pentru tulburarea liniştii publice”, ne-a precizat Florin Ahile: „Este o acţiune de manifestare pentru care nu trebuie să avem autorizaţie. Poliţiştii mi-au luat datele şi mi-au spus că voi fi amendat”.

Parlamentarii vor avea ultimul cuvânt asupra legii privind exploatarea minieră

Organizatorii acţiunii desfăşurate în Piaţa Victoriei – membrii asociaţiei non-guvernamentală Alburnus Maior, care militează pentru protejarea mediului şi a patrimoniului istoric românesc, consideră că parlamentarii României nu au competenţele necesare pentru a-şi exprima un punct de vedere referitor la proiectul de exploatareminieră aprobat de Guvern pentru Roşia Montană şi înaintat Parlamentului României pentru aprobarea finală. Mai exact, reprezentanţii Alburnus Maior spun că prin avizarea de către Parlament a unui proiect minier  “care ar trebui să se supună normelor şi procedurilor Executivului, în urma unei analize critice şi tehnice a specialiştilor” este încălcat principiul separării puterilor în stat.

Mai mult, spun membrii organizaţiei, prin transferarea către Parlament a acestei decizii, “departe de a fi un act democratic”, proiectul minier urmează să fie aprobat prin votul unor oameni politici ce nu dețin pregătirea profesională necesară sau informația deosebit de complexă ce trebuie parcursă. Miile de pagini de informație tehnică cuprinse în studiul de impact asupra mediului și rapoartele independente depuse de specialişti ai societății civile vor fi evitate rapid printr-un vot politic sau aleatoriu, a precizat Călin Caproş, vicepreşedinte Alburnus Maior. „Guvernul îi prostește pe parlamentari.

Aşa cum nu se votează asupra modului de realizare a unei intervenții chirugicale pe inimă, tot aşa este de neconceput supunerea la vot, în afara procedurii legale de autorizare, a unui proiect pe bază de cianuri cu potențial devastator asupra țării și asupra noastră, a locuitorilor din Roşia Montană. Chiar dacă legea trimisă de către Guvern în Parlament este cu dedicaţie pentru Roşia Montana Gold Corporation, menită să îndepărteze unul câte unul obstacolele juridice întâmpinate de companie, odată votată ca lege, ea va afecta direct viaţa fiecărui cetăţean român.”, a mai punctat acesta.

Societatea deţine la Roşia Montană, zonă situată în judeţul Alba, cel mai important zăcământ de aur din România evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, obţinut prin concesionare în vederea exploatării. De asemenea, Gabriel Resources, companie care controlează R.M.G.C, deţine în prezent 80 la sută din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Lege cu dedicaţie pentru compania Roşia Montană Gold Corporation

În altă ordine de idei, iniţiatorii acestui protest mai spun că legea special propusă de Guvern stipulează ca pentru proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, compania Roşia Montană Gold Corporation nu mai trebuie să respecte nicio lege, “statul român acordând toate derogările necesare şi obligându-se să dea toate avizele pentru începerea proiectului în afară tuturor procedurilor legale în vigoare”. Chiar dacă este vorba de un proiect privat, spune Eugen David, preşedintele Alburnus Maior, acesta este declarat de interes public naţional deosebit, urmând ca cei care se opun proiectului să fie expropriați. În acest sens, proiectul de lege prevede că Roşia Montană Gold Corporation poate deveni proprietarul sau concesionarul oricărui imobil necesar exploatării miniere asupra cărora statul român deţine un drept de proprietate în numai 45 de zile de la solicitare şi fără nicio licitaţie publică.

De asemenea, R.M.G.C va obţine direct de la Ministerul Economiei dreptul de concesionare asupra imobilelor expropriate din perimetrul exploatării miniere, pe o durată de 49 de ani, fără a fi necesară înscrierea în Cartea Funciară. Proiectul de lege mai stipulează că societatea respectivă are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile expropriate din perimetrul minier, inclusive a celor cu “destinaţie special” – cum ar fi lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice – dacă realizează “replici” pe alte amplasamente. De altfel,R.M.G.C. poate obţine concomitant, în baza unei solicitări unice, autorizaţii de desfiinţare şi construire, dacă pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţii aferente proiectului este necesară şi desfiinţarea unor construcţii sau amenajări existente.

În ceea ce priveşte obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru zonele de patrimoniu, compania americană nu are obligaţia de a deţine un astfel de aviz.

De altfel, în cazul in care un act sau o procedura de avizare a R.M.G.C. a fost anulată, autoritătile au obliaţia de a elibera companiei în nu mai puţin de 30 de zile un act sau aviz nou care să-l înlocuiască pe cel anulat.

Pe de altă parte, se mai precizează în proiectul de lege, titularul licenţei de exploatare poate reloca monumente ale naturii existente în cadrul perimetrului proiectului minier, în scopul protejarii acestora: “Acestea sunt doar câteva din zecile din prevederile ce încalcă drepturile cetățenilor români în fața companiei miniere. Atitudinea de subjugare a Guvernului român în profitul companiei miniere este deplină şi conduce la acte deosebit de grave precum prejudiciarea interesului național şi anularea suveranității justiției”, subliniază membrii organizaţiei non-guvernamentale.

Pentru a împiedica aprobarea acestei legi, reprezentanţii Alburnus Maior spun că vor organiza în toată această perioadă dezbateri astfel încât să cunoască ce votează şi să ştie că votul lor nu este lipsit de urmări: “Guvernul Ponta uită că cei ce nu țin cont de voința poporului sfârșesc rău. Le vom reaminti! Vom lupta prin toate mijloacele posibile pentru a ne păstra și apăra pământul și libertatea. Membrii Guvernului și Parlamentului sunt din acest moment singurii răspunzători pentru evolutia evenimentelor, orice va presupune asta!”, a declarat Eugen David.  

Investiţia Roşia Montană a fost blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, dar, în urmă cu o lună a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, de către Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78 la sută din ceea ce generează proiectul, relatează Mediafax.

Bugetul României, mai mare cu trei miliarde de dolari, după exploatare, susţin guvernanţii

Vă reamintim că Guvernul a aprobat săptămâna trecută proiectul de lege privind exploatarea minieră auriferă de la Roşia Montană. Principalele măsuri propuse în proiectul de lege se referă la aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montana. Potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al R.M.G.C. va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69 la sută din capitalul social al RMGC,  participaţia indirectă a statului român urmând să ajungă astfel la 25 de procente. Redevenţa pentru Statul Roman, în cazul proiectului minier va fi de şase la sută, iar acesta poate solicita plata redevenţei în natură: “Investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să  asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană", au declarat oficialii Executivului, printr-un comunicat de presă.

Cu toate că proiectul a ieşit din Guvern cu aprobarea primului-ministru Victor Ponta, acesta a spus că “este unul extreme de controversat, de care personal nu este convins”, afirmând că din calitatea de deputat, va vota impotriva proiectului de exploatare miniera, în cadrul Parlamentului, mai scrie Mediafax.

Exploatarea de la Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an.

Cât priveşte beneficiile statului român, anunţă guvernanţii, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de peste două miliarde de dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ trei miliarde de dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie – lingouri tezaurizabile. Astfel că în total, beneficiile economice au fost estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al R.M.G.C. asumat public conform regulilor pieţei de capital.