România va investi, în următorii doi ani, aproape 120 de milioane de euro, din fonduri europene, pentru îndeplinirea obligaţiilor de reabilitare a siturilor contaminate, asumate prin Legea privind privatizarea Petrom, conform unui proiect de hotărâre de guvern, lansat în dezbatere pe site-ul Ministerului Mediului. Şi Timişul are nevoie de astfel de decontaminări în mai multe zone de exploatare petrolieră.

Fonduri mari pentru terenurile afectate de exploatările petroliere

Proiectul de act normativ legat de decontaminările zonelor petroliere a fost pregătit pentru a sprijini solicitarea de rambursare din fonduri europene, făcută de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, a cheltuielilor acceptate spre despăgubire şi plătite de statul român pentru despăgubiri de mediu în cadrul contractului de privatizare Petrom.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reabilitarea siturilor contaminate istoric de industria petrolieră în România – Faza 1 (Facilităţi)” prevede alocarea a 527.035.948 de lei (119.238.902 euro) pentru realizarea investiţiei în 2014 – 2015.

Investiţia presupune remedierea celor două batale de slam fosfoamoniacal Doljchim, remedierea celor patru batale interne şi externe Petrobrazi, remedierea celor două halde de deşeuri triazinice şi acrilonitril din cadrul Arpechim, remedierea lacurilor Dâmbovnic şi Suseni – Arpechim, remedierea celor 25 de batale de reziduuri petroliere din activitatea de explorare şi producţie (printre care s-ar putea regăsi şi zone din Timiş) şi remedierea depozitelor de produse petroliere Vaslui şi Făurei, potrivit proiectului de hotărâre de guvern. Acesta este primul proiect din cadrul unui program extins de investiţii derulate de OMV Petrom pentru remedierea siturilor contaminate istoric de industria petrolieră din România, dar şi prima aplicaţie formulată şi transmisă la Comisia Europeană pentru rambursarea cheltuielilor acceptate şi plătite de statul român în această speţă.

În 2012, au fost avansate discuţii pentru obţinerea acordului Comisiei Europene privind rambursarea, din fonduri nerambursabile a cheltuielilor efectuate pentru investiţiile de decontaminare istorică. Prin scrisoarea CE înregistrată în 9 aprilie 2013, s-a pronunţat admisibilitatea de principiu a solicitării de asistenţă pentru proiectul major „Reabilitarea siturilor contaminate istoric cu produse petroliere, faza I” şi finanţarea din fonduri nerambursabile. În momentul privatizării Petrom, a fost constituit, din preţul de vânzare, într-un cont distinct al Trezoreriei Statului, un fond de 50 de milioane de euro.

În cazul în care, pe parcursul unui an financiar, se vor acorda OMV Petrom SA despăgubiri pentru contaminarea istorică, în următorul an financiar este prevăzută obligaţia reconstituirii acestui fond la aceeaşi valoare de 50 de milioane de euro. Gestionarea acestui cont este asigurată de către Ministerul Finanţelor Publice, pentru o perioadă de 15 ani de la data privatizării, din care se vor suporta cheltuielile pentru pretenţiile cu privire la contaminarea istorică, pentru o perioadă de 30 de ani.

Timişul are nevoie de fonduri de decontaminare

În­tr-un raport recent care ana­li­zea­ză zonele de risc, din punct de vedere al poluării în judeţ, Con­siliul Judeţean Timiş men­ţio­nează sondele de extracţie ţiţei şi gaze, precum şi staţiile de in­jecţie de apă de zăcământ din ju­deţ ca potenţiale surse de e­rup­ţii, incendii, deversări acci­den­tale de ţiţei şi apă de zăcă­mânt din beciul sondei, precum şi fe­nomene de coroziune şi uzu­ră ce conduc la fisurarea insta­laţiilor şi deversări accidentale. Acelaşi studiu publicat recent de CJ Timiş dă şi exemple concrete legate de poluări de amploare cauzate în judeţ de exploatările clasice de ţiţei şi gaze naturale. Astfel, se menţionează că râul Bega Veche a fost afectat din cauza scurgerilor de produse petroliere de la Parcul de extracţie Dudeştii Vechi, unde s-a dispus izolarea conductei afectate şi montarea unui baraj plutitor absorbant pe cursul de apă pentru prevenirea unei poluări transfrontaliere.

Şi în Pesac, în zona de exploatare petrolieră, din cauza spargerii colectorului de pompare subteran a canalului de desecare, produsul petrolier s-a scurs în canal, afectând solul pe o suprafaţă destul de mare. Deşi au fost dispuse măsuri de refacere şi ecologizare a zonei afectate şi s-a aplicat amendă de 20.000 de lei deţinătorului sondelor, efectele poluării au rămas. Totodată, s-au semnalat probleme legate de perimetre de extracţie petrolieră din Beba Veche şi Valcani, unde s-au sesizat scurgeri de apă de foraj contaminată.

Şi din cauza acestor accidente, cu efecte deloc neglijabile, Garda de Mediu a indicat exploatările petroliere din zona Şandra, staţia de dezbenzinare din Călacea şi perimetrele de extracţie ca sursă potenţială semnificativă de poluări accidentale, ce pot afecta cursuri de apă precum Bega Veche. De altfel, două sonde din zona Şandra sunt menţionate de Garda de Mediu ca situri contaminate, cu depăşiri mari ale pragurilor de intervenţie pentru hidrocarburi petroliere.

În Timiş, conform aceluiaşi studiu al administraţiei judeţene, există suprafeţe mari care, într-o formă sau alta, au fost contaminate cu produşi chimici toxici, solvenţi sau produse petroliere. Poluate masiv sunt fostele sau actualele zone de extracţie, îmbarcare şi prelucrare a produselor petroliere care, potrivit monitorizării CJ Timiş, sunt în Călacea, Parc Dumbrăviţa, Moraviţa Parc, Parc Partoş, Lovrin, Satchinez şi Şandra.

Mariana Lorinczi, comisar-şef al Gărzii de Mediu Timiş, spune că, din fericire, în ultima perioadă nu au mai fost semnalate cazuri de poluări accidentale majore în perimetrele de exploatare petrolieră, dar dă asigurări că sunt monitorizate constant toate aceste zone.