Curtea de Conturi îi pune, de ani de zile, în vedere Primăriei Timişoara să-şi facă ordine în propriul patrimoniu, să intabuleze terenurile care, scriptic, sunt ale nimănui şi să lămurească situaţia unor construcţii fără acte şi autorizaţie care au răsărit pe terenurile Primăriei. În ciuda acestor recomandări, în patrimoniul Primăriei continuă să existe zone problemă, precum cea de la Stadionul „Dan Păltinişanu”, unde nimeni nu pare să mai descurce situaţia cadastrală.

Situaţie greu de descâlcit

La ultimul inventar al patrimoniului public al Primăriei, zone cu un istoric cadastral mai mult decât complicat, cum e şi cazul terenurilor din jurul Stadionului „Dan Păltinişanu” au intrat la categoria „rămâne să vedem.”

Deocamdată, Primăria a stabilit că zona de agrement Stadion face parte din domeniul public, şi cam atât. „Pentru acest obiectiv, există mai multe litigii pe rolul instanţelor de judecată. Se vor identifica numărul topografic şi situaţia cadastrală pentru terenurile acestei baze. Se va solicita Biroului Spaţii cu Altă Destinaţie, urmărirea şi transmiterea rezultatelor finale cu privire la stadiul acţiunilor”, spun reprezentanţii Municipalităţii.

Cu alte cuvinte, deocamdată, situaţia nu poate fi lămurită şi nu se ştie când ar exista şanse să se clarifice, din punct de vedere cadastral. Însă menţinerea actualei situaţii, plină de ambiguităţi, nu poate decât să avantajeze eventualii specualtori imobiliari interesaţi să pună mâna pe imobile şi terenuri ale Primăriei.

Conform unui proiect publicat în februarie, Municipalitatea timişoreană doreşte abia acum să demareze procedura de evidenţiere a sectorului cadastral al zonei Stadion, cuprinse între Stadionul „Dan Păltinişanu” – str. Prof. dr. Aurel Păunescu – str. Podeanu – strada Cerna şi b-dul Iosif Bulbuca.

În acest proiect, Primăria recunoaşte că situaţia terenurilor din zonă este neclară din punct de vedere al documentaţiei cadastrale. „Prin acest proces se pune de acord situaţia reală din teren cu planul de carte funciară existent, fiind o operaţiune de actualizare a planurilor existente prin includerea tuturor detaliilor apărute ulterior întocmirii iniţiale a planului”, spun specialiştii administraţiei locale. Aceştia susţin că o nouă evidenţiere cadastrală a zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succesive, produse în perioada 1946 – 2014, nu se reuşeşte identificarea parcelelor. „Prin reambulare se va renumerota întreaga zonă, numerele topografice vechi se sistează, fiecare imobil urmând să primească un număr topografic/cadastral nou”. Primăria mai ţine să precizeze, în acelaşi context, că tot acest proiect se impune şi pentru reglementarea situaţiei juridice a bazelor sportive, a terenului aferent bazinului de înot olimpic, a căilor de acces şi zonelor verzi.

În 2009, un scandal monstru şi o posibilă anchetă a DNA însoţeau “revelaţia” legată de faptul că Primăria a închiriat ani buni o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi din zona stadionului, pentru o bază de agrement, percepând chirie doar pentru o mică parte din această suprafaţă. Conform informaţiilor vehiculate atunci, Municipalitatea a perceput în prima fază 2.500 de lei pe lună, apoi 5.000, pentru ceea ce era un spaţiu imens. Ancheta DNA a început în urma unui control fiscal care a scos la iveală că, de la închiriere şi până acum, s-au folosit cei 15.000 de metri pătraţi ai Primăriei, dar au fost plătiţi doar 3.200 de metri pătraţi.

Terenul „Baza sportivă şi de agrement situată în Timişoara – zona Stadion” a fost închiriat în aprilie 2003 prin licitaţie publică. Perioada de închiriere a fost de un an, iar în decembrie 2003 Municipalitatea a prelungit contractul, cu obligaţia realizării unor investiţii. În urma controlului fiscal, procurorii anticorupţie de la Serviciul Teritorial Timişoara au deschis o anchetă la Primărie, iar în cadrul cercetărilor s-a constatat că chiria plătită a fost doar pentru 3.200 de metri pătraţi.

Procurorii anticorupţie au început urmărirea penală împotriva funcţionarilor implicaţi în acest caz. „Sunt funcţionari care, cu ştiinţă, şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în vederea obţinerii de către o societate comercială a unor foloase de natură patrimonială, prin utilizarea unei suprafeţe de teren mai mari decât cea menţionată într-un contract de închiriere, cauzând în acest mod un prejudiciu de peste 200.000 de euro bugetului Primăriei Timişoara”, precizau reprezentanţii Biroului de Comunicare al DNA. După scandalul iniţial, nu s-a mai auzit nimic în acest sens de la DNA, iar lucrurile au rămas să se reglementeze la nivel de instanţă.

Clădiri-fantomă în baze sportive

Zona de agrement de la Stadion nu este singura în care au existat revelaţii în urma recentelor încercări de inventariere şi clarificare a statului terenurilor şi imobilelor. De exemplu, reprezentanţii Municipalităţii spun că „au fost constatate bunuri neevidenţiate scriptic în evidenţa mijloacelor fixe aflate în patrimoniul municipiului Timişoara. O parte dintre acestea au un mare grad de degradare şi nu se cunoaşte proprietarul. Acestea au fost înscrise în evidenţa analitică fără valoare, urmând a se clarifica de către Biroul de Evidenţă a Patrimoniului situaţia juridică şi patrimonială, precum şi procedura de evaluare a acestora, în funcţie de cele constatate”.

Clarificarea acestor situaţii ciudate şi încurcate, legate de patrimoniul municipiului, este cu atât mai dificilă cu cât ştrandul este concesionat încă din 2004, cu un contract de concesionare cu termen de valabilitate pe o durată de 30 de ani, adică până în 2034.

La Baza Sportivă Dacia, lucrurile sunt şi mai încurcate, având în vedere că, potrivit chiar afirmaţiilor reprezentanţilor Primăriei, „baza este evidenţiată fără valoare de inventar, iar construcţiile existente sunt construite fără autorizaţie şi se află într-un grad avansat de degradare.”

Şi la Sala Olimpia inventarierea a fost prilej de „revelaţii”, în sensul că „s-a identificat în teren o căsuţă administrativă, aflată în spatele clădirii Sălii Polivalente Olimpia, în suprafaţă de 80 de metri pătraţi, formată din două birouri, un oficiu şi un grup sanitar. Această clădire a aparţinut fostului abator şi nu se găseşte în cartea funciară, fiind construită fără proiect şi autorizaţie de construcţie”, se arată în procesul verbal al Primăriei.

Patrimoniu problematic

În ultimii ani, conducerea Primăriei Timişoara a avut tot felul de revelaţii legate de patrimoniul deţinut, descoperind terenuri şi clădiri pe suprafeţe mari care de drept ar fi trebuit să fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimănui, pentru că nu apar cu niciun proprietar la cartea funciară. Unii consilieri locali susţineau în context că funcţionari din Primărie ştiau de multă vreme de aceste proprietăţi, dar le ţineau ascunse, pentru a rezolva preferenţial anumite cazuri de revendicare.

Problema lipsei intabulărilor şi a unei evaluări corecte şi actualizate a clădirilor nu este, însă, nouă la Timişoara, de ani de zile constatându-se, cu ocazia auditurilor, că Primăria Timişoara nu deţine o situaţie corectă şi reală a imobilelor din patrimoniul său. De altfel, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, declara anul trecut că Municipalitatea se află încă în faza identificării terenurilor şi clarificării statutului lor juridic, deoarece nu a existat o situaţie clară a patrimoniului Primăriei: „Noi tot mai descoperim imobile, clădiri şi terenuri ale Primăriei, care sunt ale noastre, dar nu sunt intabulate”.

Situaţia aceasta a fost confirmată de date oficiale ale Municipalităţii, din care reiese că Primăria Timişoarei şi-a intabulat recent peste 3.000 de terenuri din cele aproape 5.000 pe care le-a identificat că-i aparţin. Conform oficialilor Municipalităţii, proprietăţile care nu sunt intabulate se află în tot oraşul, dar şi în zona în care urmează să se construiască inelele rutiere aferente centurii oraşului. S-au descoperit străzi întregi care nu sunt intabulate, şi în această situaţie nu e una sau două străzi, ci câteva zeci. Conform mai multor consilieri locali, în mod normal, intabulările trebuiau făcute în timp de către Direcţia de Patrimoniu, existând o obligativitate în acest sens care a fost ignorată.

Consilierul local PDL Ştefan Constantin Sandu afirmă că problema patrimoniului este veche şi continuă să aibă multe neclarităţi. „Probabil că se vor schimba multe lucruri atunci când se vor inventaria exact clădirile şi terenurile deţinute de Municipalitate. Dar nimeni nu poate spune cu exactitate în momentul de faţă care este întregul patrimoniu al municipiului. Se ştie, eventual, doar pe bucăţi care e situaţia reală. Şi cred că a existat şi interes ca o parte din patrimoniu Primăriei să nu fie administrat în condiţii de transparenţă. Menţinându-se o stare de incertitudine, s-au putut dat informaţii în mod preferenţial, către cei interesaţi, şi de această stare de incertitudine s-a profitat destul de mult de-a lungul anilor”, mai spune Ştefan Sandu.