Problemele legate de situaţiile cadastrale încurcate şi concesiunile „istorice” aferente continuă să fie semnalate la Primăria Timişoara. De această dată, chiar primarul le-a cerut angajaţilor Municipalităţii elucidarea unei concesiuni de pe Calea Dorobanţilor care nu se potriveşte cu evidenţele Primăriei.

Lămuriri oficiale cerute de primar

Situaţia cadastrală mai mult decât încurcată a multor terenuri ale Primăriei a fost recunoscută şi de conducerea instituţiei. Recent, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, le-a cerut angajaţilor Primăriei elucidarea situaţiei unor terenuri date în concesiune pe baza unor situaţii cadastrale nu foarte clare, pe Calea Dorobanţilor.

„De foarte mulţi ani, evident, din perioada administraţiei precedente nu este rezolvată problema concesiunii în zona de pe Calea Dorobanţilor. Atunci s-a dat în concesiune o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi, dar în realitate pe fond erau 9000 de metri pătraţi. Cei ce au luat în concesiune au şi plătit pentru 9000 de metri pătraţi. Ceea ce nu e în regulă”, a declarat primarul Timişoarei. Nicoale Robu a mai menţionat în acelaşi context că, pentru a reglementa situaţia, în aşa fel încât ceea ce apare în scripte să se potrivească cu ce e în realitate, „a fost nevoie să facem o dezmembrare să delimităm exact care sunt cei 7.000 de metri pătraţi. Şi în continuare să se meargă şi pe o impunere corectă. Trebuie să ducem lucrurile în ordine acolo că de atâta amar de vreme nu a fost în regulă.”

Situaţia nu este una în premieră. În 2009, un scandal monstru însoţeau revelaţia legată de faptul că Primăria a închiriat ani buni o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi din zona stadionului, pentru o bază de agrement, percepând chirie doar pentru o mică parte din această suprafaţă. Conform informaţiilor vehiculate atunci, Municipalitatea a perceput în prima fază 2.500 de lei pe lună, apoi 5.000, pentru ceea ce era un spaţiu imens. O anchetă a început în urma unui control fiscal care a scos la iveală că, de la închiriere, s-au folosit cei 15.000 de metri pătraţi ai Primăriei, dar au fost plătiţi doar 3.200 de metri pătraţi.

Zonele de agrement nu sunt însă singurele în care au existat revelaţii în urma unor recente încercări de inventariere şi clarificare a statului terenurilor şi imobilelor. De exemplu, reprezentanţii Municipalităţii spun că „au fost constatate bunuri neevidenţiate scriptic în evidenţa mijloacelor fixe aflate în patrimoniul municipiului Timişoara. O parte dintre acestea au un mare grad de degradare şi nu se cunoaşte proprietarul. Acestea au fost înscrise în evidenţa analitică fără valoare, urmând a se clarifica de către Biroul de Evidenţă a Patrimoniului situaţia juridică şi patrimonială, precum şi procedura de evaluare a acestora, în funcţie de cele constatate”.

Şi la Baza Sportivă Dacia, lucrurile sunt încurcate, având în vedere că, potrivit chiar afirmaţiilor reprezentanţilor Primăriei, baza este evidenţiată fără valoare de inventar, iar construcţiile existente sunt construite fără autorizaţie şi se află într-un grad avansat de degradare.

Şi la Sala Olimpia inventarierea a fost prilej de revelaţii, în sensul că „s-a identificat în teren o căsuţă administrativă, aflată în spatele clădirii Sălii Polivalente Olimpia, în suprafaţă de 80 de metri pătraţi, formată din două birouri, un oficiu şi un grup sanitar. Această clădire a aparţinut fostului abator şi nu se găseşte în cartea funciară, fiind construită fără proiect şi autorizaţie de construcţie”, se arată într-un document al Primăriei.

O situaţie ambiguă, prelungită

În ultimii ani, conducerea Primăriei Timişoara a avut tot felul de revelaţii legate de patrimoniul deţinut, descoperind terenuri şi clădiri pe suprafeţe mari care de drept ar fi trebuit să fie ale sale, dar care, scriptic, sunt ale nimănui, pentru că nu apar cu niciun proprietar la cartea funciară.  

Problema lipsei intabulărilor şi a unei evaluări corecte şi actualizate a clădirilor nu este, însă, nouă la Timişoara, de ani de zile constatându-se, cu ocazia auditurilor, că Primăria Timişoara nu deţine o situaţie corectă şi reală a imobilelor din patrimoniul său.  

Situaţia aceasta a fost confirmată de date oficiale ale Municipalităţii, din care reiese că Primăria Timişoarei şi-a intabulat în ultimii ani peste 3.000 de terenuri din cele aproape 5.000 pe care le-a identificat că-i aparţin. Conform oficialilor Municipalităţii, proprietăţile care nu sunt intabulate se află în tot oraşul, dar şi în zona în care urmează să se construiască inelele rutiere aferente centurii oraşului. S-au descoperit străzi întregi care nu sunt intabulate, şi în această situaţie nu e una sau două străzi, ci câteva zeci. Conform mai multor consilieri locali, în mod normal, intabulările trebuiau făcute în timp de către Direcţia de Patrimoniu, existând o obligativitate în acest sens care a fost ignorată.

„Părerea mea sinceră este că există persoane în Primărie care nu sunt interesate să se lămurească această situaţie Este exact ca la cimitire sau spaţii verzi, unde de ani buni nu se reuşeşte realizarea unei situaţii clare. Şi cred că situaţia nu se va schimba şi nu vom intra într-o normalitate în ceea ce priveşte evidenţierea clară a patrimoniului Primăriei până când o serie de personaje înţepenite în funcţii nu vor pleca din Primărie”, crede consilierul local Simion Moşiu.