Frecvenţa suicidului în România este peste media europeană la unele dintre cele mai predispuse categorii – adolescenţii de 15 – 19 ani şi adulţii cu vârste între 50 şi 54 de ani, conform unui studiu Eurostat.

Rată de suicid alarmantă

Potrivit Eurostat, citat de Mediafax, grupele de vârstă cu cea mai mare incidenţă a sinuciderii sunt: 15 – 19 ani, 50 – 54 de ani şi peste 85 de ani.

Lituania, ţara europeană cu cei mai mulţi sinucigaşi, are o rată a sinuciderilor de zece ori mai mare decât Grecia, ţara cu cei mai puţini sinucigaşi. Ratele sinuciderii sunt reduse în ţările din sudul Europei – Grecia, Cipru, Italia, Malta, Spania şi Portugalia –, dar şi în Marea Britanie, şi ridicate în statele baltice şi din Europa Centrală şi de Est – Lituania, Ungaria şi Letonia, precum şi Finlanda. Ratele de deces prin sinucidere sunt de trei ori mai mari pentru bărbaţi decât pentru femei în întreaga Uniune Europeană, cu variaţii mari între ţări.

În România, sinuciderea în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 19 ani înregistrează o rată de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 4,6. Rata suicidului masculin este de 9,2, comparativ cu 6,9, media U.E., iar rata suicidului feminin, de 3,2, comparativ cu 2,2, media U.E. În cazul grupei de vârstă 50 – 54 de ani, România are o rată de 22 de sinucideri la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe, comparativ cu 18,3 media europeană. Dacă rata suicidului în rândul femeilor românce cu vârste între 50 şi 54 de ani s-a situat sub media europeană (cinci decese la suta de mii de locuitori, comparativ cu 8,1 decese la suta de mii de locuitori – media U.E.), rata suicidului masculin a fost una foarte mare, de 40,6, comparativ cu 28,7 la suta de mii de locuitori – media U.E.

Pe primele locuri în spaţiul comunitar, ca frecvenţă a sinuciderii în rândul tinerilor se află ţările baltice şi din nordul Europei – Lituania, Estonia, Finlanda şi Irlanda. Printre ţările europene cu cei mai puţini tineri sinucigaşi se numără Grecia, Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa. O scădere semnificativă şi constantă a ratelor de suicid în rândul tinerilor poate fi observată în cazul Ungariei, care în anul 2010 a avut o rată de suicid pentru grupa 15 – 19 ani mai mică decât cea a României, după ce această ţară s-a situat, timp de decenii întregi, în fruntea clasamentului european ca frecvenţă a sinuciderii.

Pe de altă parte, la grupa de risc suicidar 50 – 54 de ani pe primele locuri sunt lituanienii, maghiarii, slovenii şi polonezii. Ţările cu cele mai puţine cazuri de suicid la această categorie de vârstă sunt Spania, Marea Britanie şi Grecia.

Rezultatele Eurostat a fost prezentate, marţi, la Bucureşti, la lansarea studiului “Tulburarea depresivă. Noi direcţii de cercetare”, de către doctorii Camelia Popa, psiholog clinician, cercetător la Departamentul de Psihologie al Academiei Române, şi Adela Ciobanu, medic primar psihiatru la Spitalul “Alexandru Obregia” şi cadru didactic la Universitatea de Medicină Bucureşti.

Creşterea şomajului a dublat numărul depresiilor

Creşterea numărului persoanelor care se află în pragul şomajului sau care şi-au pierdut locul de muncă după 20 de ani, în medie, de activitate a dus la dublarea numărului depresiilor, spune, citată de Mediafax, dr. Simona Trifu, medic psihiatru şi cadru didactic la U.M.F. “Carol Davila”, din Capitală.

Potrivit medicului, criza economică a generat, în România, tot mai multe situaţii în care unele persoane ajung la psihiatru cu stări depresive de diferite intensităţi, ce debutează în contextul iminenţei şomajului sau a pierderii locului de muncă. „Statisticile oficiale arată că rata şomajului a fost în ianuarie de 7,3 la sută, în creştere aproape continuă de la declanşarea crizei. În astfel de situaţii, importantă este vârsta (persoanei vulnerabile – n.r.). Pot să confirm că există un sector populaţional major afectat, cuprins între 40 şi 50 de ani – cu un procent estimat de peste 39 la sută din totalul şomerilor –, cu vechime în muncă în medie în jurul a 20 de ani şi un nivel mediu de calificare. Numărul estimat al persoanelor în această situaţie care manifestă tulburări psihice s-a dublat în ultimul an. Primul episod depresiv apare, de cele mai multe ori, în intervalul a şase luni după pierderea locului de muncă şi poate reprezenta poarta de intrare în circuitul psihiatric”, declară dr. Simona Trifu.

Medicul este de părere că depresia ar putea deveni, în viitorul apropiat, cea mai răspândită afecţiune, prezentând semne şi simptome care ating toate domeniile de funcţionare a organismului uman şi nefiind nicidecum doar „o perturbare circumscrisă la nivelul sufletului”, aşa cum se poate crede într-o viziune mai largă a termenului.

“Este semnalul de alarmă pe care îl trag specialiştii atât în România, cât şi la nivel mondial. Cifrele sunt de-a dreptul îngrijorătoare: unul din 15 oameni, adică 6,66 la sută, suferă de depresie majoră şi dacă includem în statistică şi anxietatea şi toate formele de depresie, constatăm că patru din 15 oameni, respectiv 26,6 la sută, sunt afectaţi, la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei statistici O.N.U.”, mai precizează dr. Trifu.'