În ultima perioadă s-au înmulţit informaţiile legate de probabilitatea producerii unor cutremure de mare intensitate, aceste ipoteze fiind de alimentate de teoria aşa-numitei periodicităţi a seismelor, precum şi de frecvenţa mişcărilor seismice din zona Vrancei. Cu toate asigurările că totul e în ordine, la nivel naţional există intenţia de a se reface aşa-numitele stocuri de urgenţă de materiale medicale, care urmează a fi utilizate în caz de calamitate. Oficiul Central de Stocare are un depozit şi în Timiş, însă nu la Timişoara, cum ar fi de aşteptat, ci la Făget. La nivel local nu există informaţii legate de prezumtivele stocuri, iar la nivel central se invocă “secretul de stat”.

Stocuri strategice şi nu prea

În ciuda asigurărilor oficiale date inclusiv de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului că populaţia nu trebuie să fie îngrijorată de iminenţa producerii unui cutremur de mare intensitate, sunt informaţii conform cărora, la nivel central cel puţin, ar exista intenţia din partea ministerelor de resort să refacă sau să creeze, în unele cazuri, aşa-numitele stocuri de materiale medicale care urmează a fi utilizate în cazul unor calamităţi.

La nivel central, în urma unor demersuri jurnalistice, s-a încercat să se vadă ce există în momentul de faţă. Astfel, a existat revelaţia că în România există o instituţie despre care nimeni nu ştie mai nimic: Oficiul Central de Stocare, care ar avea subunităţi, adică depozite, în cinci zone din ţară, unul dintre acestea existând şi în Timiş. Teoretic, în aceste unităţi considerate de interes strategic, ar trebui să existe tot soiul de materiale utile în caz de calamitate, cu precădere medicale.

Cât de strategice sunt aceste obiective e greu de spus. Cert este că, deşi în Bucureşti depozitul central ar trebui păzit ca atare, oricine poate trece de poarta acestuia, pentru a admira nişte clădiri, mai mult goale, în care se presupune că ar trebui sa fie depozitate materiale medicale pentru situaţii de urgenţă.

La Bucureşti, conform investigaţiilor realizate pe această temă, unele dintre puţinele lucruri rămase în depozite sunt dispozitive medicale şi truse chirurgicale care vor fi distribuite către spitale, pentru că ies curând din garanţie, la care se adaugă câteva cărucioare, cârje, găleţi, lopeţi, corturi, pense şi cleşti pentru uz medical, rămase, probabil, de pe vremea când de aceste depozite erau în custodia MApN.

Şi dacă aşa stă situaţia în Bucureşti, este greu de crezut că în teritoriu lucrurile sunt diferite, sub aspectul dotării, pentru că se ştie că întotdeauna, în orice structură, unităţile central din Capitală sunt cel mai bine organizate.

Misteriosul Oficiu Central de Stocare are cinci unităţi teritoriale: una în Bucureşti, cu un punct de lucru în Uziceni, judeţul Ialomiţa, un al doilea depozit în Gorneşti, în judeţul Mureş, un al treilea la Bereşti, în judeţul Bacău, un al patrulea la Novaci, în judeţul Gorj, iar un al cincilea în Timiş, la Făget. Este greu de înţeles motivul pentru care această unitate a fost amenajată la Făget, şi nu la Timişoara. Astfel, în cazul unui cutremur puternic, cu întreruperea căilor de transport interjudeţene, se presupune că Timişoara ar fi aprovizionată cu materiale medicale de la 90 de kilometric depărtare, din Făget.

Este greu de spus şi în ce constau stocurile strategice amplasate la Făget. La nivel local nu există multe informaţii cu privire la acestea. “Acel depozit cu stocuri de materiale care să fie folosite în caz de calamitate nu se află în subordinea noastră. Şi nu primim informări legate de acele stocuri depozitate acolo”, spune colonelul Corneliu Şurlin, adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat”.

“Acel depozit, unde ar trebui să se găsească materiale medicale ce pot fi utilizate în caz de calamitate, nu intră în sfera noastră de competenţă, fiind subordonat direct Bucureştiului, respectiv Ministerului Sănătăţii. Într-o vreme, acel depozit era subordonat MApN”, spune şi dr. Horia Vermeşan, directorul Direcţiei de Sănătate Timiş.

“Acele depozite de materiale care pot fi utilizate în situaţii de urgenţă nu mai sunt în subordinea MApN”, precizează, la rândul său, deputatul Niculae Mircovici, fost şef al Centrului Militar Judeţean Timişoara.

Secrete de stat

Aşadar, singurele informaţii despre misteriosul depozit din Făget pot fi obţinute de la Bucureşti. Unde, însă, se invocă faptul că sunt obiective strategice, în privinţa cărora nu pot fi furnizate informaţii presei. Aceste depozite se supun doar deciziilor luate în Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, deşi, teoretic, ar exista cel puţin la stadiul de intenţie o subordonare “la dublu” a acestora către Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Însă sunt acoperite de sfera generoasă de întindere a noţiunii de secret de stat, interzicându-se inclusiv pozarea sau filmarea rafturilor goale din depozitul central, din Bucureşti.    

Potrivit legislaţiei, în rezerva strategică din aceste depozite ar trebuie să existe stocuri cu medicamente, vaccinuri, dezinfectante, anestezice, dispozitive medicale şi alte materiale specifice, care ar trebui reînnoite o data la zece luni. Totodată, toate depozitele ar trebui sa fie pline.

Probabil că doar în cazul unei calamităţi lucrurile s-ar putea lămuri în privinţa bunei aprovizionări a acestor unităţi strategice. La nivel central, penuria de materiale este pusă pe seama reorganizării Oficiului Central de Stocare, cu dubla subordonare către Ministerul Sănătăţii şi Internelor.

Oficiul pentru Situaţii de Urgenţă a fost înfiinţat în anul 1953, iar rezervele au fost folosite până acum în cazul calamităţilor naturale, inclusiv la cutremurul din 1977.

Este greu de spus însă dacă aprovizionarea constantă a  acestor depozite, asigurată pe vremea subordonării către MApN, mai este menţinută în prezent.

În privinţa Depozitului de Făget, nici măcar anunţurile de achiziţie de pe portalurile publice nu lămuresc mare lucru. Astfel, în urmă cu ceva timp, Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii de Urgenţă anunţa că achiziţionează servicii de reparaţii la depozitele din Bereşti şi Făget şi lucrări de zugrăveli, vopsitorie, finisaje la pavilioanele de depozitare la Urziceni, Făget şi Bereşti. Nu pot fi găsite, însă, informaţii legate de achiziţiile pentru stocuri, ceea ce se poate deduce din aceste cumpărături publice fiind doar că aceste unităţi sunt bine protejate de priviri indiscrete. Rămâne însă speranţa că nu se aplică zicala cu gardul vopsit şi leopardul…

Şeful Observatorului Seismologic Timişoara “Dincolo de teorii, cert este că trebuie să fim pregătiţi”

Dan Rău, şeful Observatorului Seismologic Timişoara, se abţine să comenteze teoriile legate de periodicitatea seismelor, din care ar reieşi iminenţa unor cutremure de mare intensitate în perioada următoare.

“Un lucru trebuie acceptat de toată lumea. Într-o zonă de risc seismic nu se pune problema dacă vor fi cutremure, pentru că sigur vor fi. Şi cred că mai important decât să ştii când va fi acel cutremur de mare intensitate, cu o aproximare de rigoare, mai mare sau mai mică, este să fii pregătit oricând. Pregătiri care trebuie făcute din timp şi în mod constant. Oricum, şi în eventualitatea producerii unui cutremur de mare intensitate în zona Vrancei, în Banat nu ar exista efecte distrugătoare, pentru că arcul carpatic va absorbi din forţa undei seismice”, afirmă seismologul timişorean.

Potrivit Prefecturii Timiş, zona Banatului este activă din punct de vedere seismic, din 1766 şi până în prezent fiind contabilizate în vestul ţării nu mai puţin de 3.500 de cutremure. „Există un număr mare de focare care se activează în timp sau devin inactive perioade lungi. De asemenea, se remarcă prezenţa unor fracturi crustale cu potenţial seismic ridicat”, precizează Studiul legat de situaţiile de risc la nivelul Timişului, realizat de către Prefectura Timiş, care indică faptul că anul cel mai activ seismic a fost 1991.

Reprezentanţii Observatorului Seismologic Timişoara susţin că tipice pentru zona Banatului sunt cutremurele de suprafaţă. Tocmai datorită acestui specific, Banatul nu va putea fi niciodată scena producerii unui cutremur devastator, pentru că structura solului nu permite acumularea de energii mari, iar tensiunile care sunt se eliberează imediat prin aceste cutremure de suprafaţă. Totuşi, imprevizibilul poate apărea pentru că, în ciuda tehnicii actuale, încă nu se poate realiza o prognoză precisă pe termen scurt a iminenţei producerii unor cutremure mari. Se realizează doar nişte prognoze pe termen lung.

În ceea ce priveşte „clasamentul” zonelor din Banat cele mai active din punct de vedere seismic, reprezentanţii Observatorului Seismologic Timişoara plasează pe primul loc zona Moldova Nouă. Urmează zonele Banloc – Voiteg, Herculane, Şag – Parţa şi, într-un final, zona Sânnicolau Mare, unde s-au semnalat destul de multe seisme de slabă intensitate în ultimii ani. Începând din 1991, când au fost o serie de cutremure de intensitate mare în Banat, s-a activat puternic falia Banloc. Banatul ocupă al doilea loc pe scara seismică a României, după zona Vrancea.