Curioasa “staţie de purificare a aerului” în valoare de 190.000 de euro a fost mutată din Piaţa Sfântu Gheorghe, unde fusese amplasată în urma lucrărilor din zonă, fiind mutată în Calea Şagului, pe strada Gavril Musicescu, unde reprezentanţii municipalităţii spun că e nevoie de ea pentru că se realizează, de asemenea, lucrări generatoare de praf.

Cu staţia după zonele generatoare de praf

Şantierele deschise în zona Căii Şagului, cu cantităţile aferente de praf degajate în atmosferă reprezintă motivul pentru care Primăria Timişoara a decis să mute Staţia de purificare a aerului, amplasată până acum în zona Pieţei Sfântu Gheorghe.

Iniţial staţia a fost adusă în octombrie 2014 şi amplasată în Piaţa Sfântu Gheorghe, urmând ca activitatea ei să fie monitorizată, pentru a se vedea dacă se justifică investiţia de 190.000 de euro.

Ulterior, după doar câteva săptămâni s-a constatat că echipamentul îşi merită banii, şi că în zona în care a fost amplasată s-a constatat o anumită îmbunătăţire a calităţii aerului.

“Din măsurătorile privind calitatea aerului realizate la jumătatea lunii martie 2015 a rezultat faptul că încărcarea aerului atmosferic în condiţii de staţie funcţională, la 200-250 m de aceasta, este cu 12% până la 15% mai mică decât în condiţiile inexistenţei unui astfel de echipament”, este punctul de vedere al Primăriei Timişoara.

Municipalitatea mai spune că staţia va fi mutată în funcţie de zonele din oraş unde se desfăşoară pe şantiere, la lucrări publice, activităţi care generează cantităţi mari de pulberi în suspensie. “În Timişoara şantierele generează o bună parte a prafului din aer. De aceea este nevoie de monitorizare, inclusiv în ceea ce priveşte spălarea anvelopelor vehiculelor care ies din aceste zone unde se lucrează”, susţine Mariana Lorinczi, şeful Comisariatului Judeţean Timiş aş Gărzii de Mediu.

O premieră naţională

Timişoara a fost primul oraş unde s-a montat o astfel de staţie de filtrare a aerului din România, care are rolul de a reţine particulele de praf şi a reintroduce în circuit aerul curat pe o rază de 350 de metri.

Potrivit firmei italiene care a adus instalaţia în România, Cristian Damian, Timişoara este primul oraş din ţară în care se instalează o astfel de staţie de filtrare a aerului. „Timişoara este primul oraş care introduce o astfel de staţie în România. Această staţie susţine particulele în suspensie de praf care sunt nocive. Cu cât sunt mai multe surse de poluare, cu atât mai mult lucrează. Ea reţine toate particulele de praf, iar aerul pe care îl elimină este curăţat în proporţie de 90 – 95 la sută. Reţine noxe, bacterii, iar acest lucru este foarte important”, precizau reprezentanţii respective societăţi comerciale. Staţia de purificare a aerului arată ca un chioşc, este de culoare verde pe exterior, iar în interior este dotată cu aparatură de specialitate.

După ce s-a făcut publică, în urmă cu câţiva ani, informaţia că Timişoara se află pe lista celor mai prăfuite şi poluate oraşe din România, fapt care a declanşat procedura de infringement pe mediu împotriva României, Municipalitatea a demarat un program complex privind reducerea nivelului de praf în oraş. Printre măsurile luate s-au numărat măturarea şi spălarea străzilor, amplasarea de gazon în spaţiile verzi deteriorate, monitorizarea şantierelor şi a modului de depozitare a materialelor de construcţie, verificarea autovehiculelor, plantări de arbori şi arbuşti şi îndepărtarea surplusului de pământ din aliniamentele stradale. Totuşi, în ciuda acestor măsuri, praful continuă să fie o problemă.   Cu toate că Planul Urbanistic General al Timişoarei, elaborat în 2013, indica o deosebită grijă pentru zonele marginale ale oraşului, multe năpădite de bălării  şi gunoaie, autorii studiului par să fi uitat că şi în zona centrală există terenuri uitate de proprietari, care sunt o sursă de infecţie, praf şi ambrozie. În acest sens, în Consiliul Local s-a luat în discuţie faptul că în urmă cu aproape doi ani a fost aprobată o hotărâre prin care toate terenurile din Timişoara, care sunt sau nu proprietate a municipiului Timişoara, trebuie să fie curăţate de proprietar şi îngrădite. Aceste terenuri reprezintă o cauză de creştere a cantităţii de praf, pentru care şi Timişoara a fost desemnată la nivel european drept unul dintre cele mai prăfuite oraşe din spaţiul comunitar.