Deşi în mai multe state europene, Săptămâna europeană de reducere a deşeurilor este marcată prin acţiuni menite să determine populaţia să conştientizeze importanţa reciclării, în România nu se desfăşoară niciun fel de eveniment tematic. Asta deşi, dintre ţările europene, autorităţile române stau cel mai prost cu îndeplinirea angajamentelor legate de gradul de reciclare al deşeurilor.

Un eveniment cu tradiţie

Lansată în 2009, Săptămâna euro­peană pentru reducerea deşeurilor s-a axat iniţial pe sensibilizarea cu privire la prevenirea generării de deşeuri. În cursul celor patru ediţii precedente, aceasta a înregistrat un succes din ce în ce mai mare, chiar şi dincolo de graniţele Europei, fiind desfăşurate peste 25.000 de acţiuni de comunicare în 28 de ţări şi fiind dezvoltată o reţea a actorilor publici şi privaţi din dome­niul prevenirii generării de deşeuri.

În acest an, săptămâna europeană pentru reducerea deşeurilor, care se desfăşoară între 18 şi 24 noiembrie, propune noi modalităţi de diseminare a informaţiilor privind reducerea deşeu­rilor, reutilizarea produselor şi recicla­rea materialelor. Obiectivul este de a dezvolta şi testa instrumente de comu­nicare ce vizează administraţiile şi aso­ciaţiile, întreprinderile, şcolile şi ce­tăţenii. Activităţile vor atinge punctul culminant cu ocazia Zilelor tematice de prevenire a generării de deşeuri ca­re, în acest an, se concentrează asu­pra reutilizării, fiind organizate activităţi locale, precum pieţe de bunuri de oca­zie, ateliere de reparaţii şi petreceri în care se fac schimburi de obiecte.

Anul acesta s-a anunţat că acţiu­nile specifice acestui eveniment vor avea loc în Andorra, Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Bosnia-Herţegovina şi Islanda. România nu se regăseşte pe listă, deşi este una dintre ţările cu cel mai slab grad de colectare separată şi reciclare a deşeurilor.

Un studiu elaborat de Comisie es­timează că punerea în aplicare inte­grală, la nivel european, a legislaţiei U.E. privind deşeurile ar conduce la economii de 72 de miliarde de euro pe an, ar spori cifra anuală de afaceri a sectorului gestionării şi reciclării de­şeurilor din U.E. cu 42 de miliarde de euro şi ar crea peste 400.000 locuri de muncă până în 2020.

„Există un potenţial enorm în re­utilizarea şi reciclarea deşeurilor. În­registrăm progrese importante în ceea ce priveşte ascensiunea în ierarhia gestionării deşeurilor prin reducerea depozitării acestora şi intensificarea reciclării. Iniţiativele la nivel local, cum ar fi Săptămâna europeană a reducerii deşeurilor, reprezintă o modalitate importantă de a implica toată lumea în crearea unei societăţi fără deşeuri”, declară Janez Potoènik, comisar european pentru mediu.

Deşeurile, o problemă complicată şi pe plan local

Probabil că activităţi concrete de informare, aferente Săptămânii euro­pene pentru reducerea deşeurilor ar fi trebuit organizate şi în Timiş, unde, anual, cantitatea de deşeuri depozitate creşte. Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, realizat de către Consiliul Judeţean Timiş, venitul populaţiei din Timiş are o importanţă semnificativă în generarea deşeurilor. În general, nivelul ridicat de trai şi urba­nizarea generează cantităţi mari de de­şeuri pe cap de locuitor (zonele rurale din judeţ generează între 0,3 – 0,4 kilo­grame pe zi în timp ce locuitorii zone­lor urbane generează 0,9 kilograme pe zi). 

Se estimează că fiecare timişean produce, în medie, peste 270 de kilogra­me de deşeuri pe an. În plus, în pre­zent, în judeţ nu se colectează separat deşeurile menajere periculoase. Aces­tea sunt amestecate cu deşeurile solide municipale, apărând probleme semni­ficative la depunerea lor pe terenurile de depozitare. Este vorba despre acizi, pes­ticide, tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur, uleiuri şi grăsimi, vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini, detergenţi care conţin substan­ţe periculoase, medicamente citotoxice şi citostatice, precum şi baterii şi acu­mulatori. Cantităţile estimate de de­şeuri periculoase menajere, în Timiş, sunt de 2,5 kilograme pe persoană pe an în mediul urban şi 1,5 kilograme pe persoană, pe an, în mediul rural.

Nu în ultimul rând, o problemă care le dă de furcă autorităţilor de me­diu la nivelul judeţului este şi apariţia rampelor de gunoi ilegale, care apar după ce o persoană fizică sau juridică aruncă deşeuri, în cantitate mare, într-un loc neautorizat, şi se măreşte rapid, exemplul acestora fiind urmat de alţi ilegalişti. “Aceste rampe continuă să apa­ră, din păcate, atât în zonele mărgi­naşe ale Timişoarei, cât şi în comunele limitrofe. Şi, deşi sunt prevăzute a­menzi între 10.000 şi 20.000 de lei pentru persoanele juridice care depun deşeuri pe astfel de rampe, şi între 1.000 şi 2.000 de lei, pentru persoanele fizice, este destul de greu să fie prinşi asupra faptului cei care duc gunoiul în astfel de locuri neautorizate”, afirmă comisarul-şef Lorinczi Mariana, de la Comisariatul Judeţean Timiş al Gărzii Naţionale de Mediu.