România riscă din nou sancţiuni europene dure pentru probleme de mediu rămase nerezolvate de ani de zile, în ciuda atenţionărilor periodice ale Comisie Europene, şi anume iazurile de decantare de la fostele exploatări miniere şi gropile de gunoi. În Timiş nu mai există gropi de gunoi neconforme care să mai fie deschise, însă lucrurile sunt discutabile în ceea ce priveşte decontaminarea fostelor exploatări miniere timişene.

Din nou, infringement pentru mediu

Comisia Europeană a anunţat lansarea a două proceduri de infringement împotriva României, pe probleme de mediu. În opinia reprezentanţilor C.E., cetăţenii nu sunt protejaţi de efectele gestionării deficitare a deşeurilor, iar cele două iazuri de decantare de la exploatările miniere din Moldova Nouă nu au fost curăţate. Acestea sunt motivele invocate de C.E.  

“În pofida avertismentelor anterioare, cele mai recente informaţii de care dispune Comisia indică faptul că 19 depozite de deşeuri din România funcţionează încă, fără a respecta legislaţia U.E. privind deşeurile şi depozitele de deşeuri, ceea ce reprezintă un risc grav pentru sănătatea umană şi pentru mediu”, au precizat recent reprezentanţii C.E. Pentru a stimula România să îşi accelereze acţiunile în acest domeniu, C.E. lansează o procedură de infringement, numită şi aviz motivat.

De asemenea, a fost trimis un “aviz motivat” pentru a solicita României să cureţe două iazuri de decantare din exploatările miniere de cupru şi zinc din Moldova Nouă – Caraş Severin. Iazurile de decantare sunt “o sursă majoră de pulberi toxice, care au consecinţe semnificative asupra sănătăţii umane şi asupra mediului”, transmite C.E., care este preocupată de faptul că România nu a luat măsurile necesare pentru a controla emisiile şi pentru a preveni abandonarea siturilor. Încă din octombrie 2012, C.E. a iniţiat, pentru cele două probleme de mediu, proceduri pentru constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către autorităţile române. “Autorităţile din România au raportat cu privire la progresele înregistrate, însă obiectivele nu au fost încă îndeplinite, iar grava problemă a pulberilor toxice persistă. Prin urmare, se trimite un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acţionează în termen de două luni, Comisia poate sesiza cauza Curţii de Justiţie a U.E.”, avertizează Executivul european.

În Timiş ultima groapă de gunoi neconformă, de la Făget, închisă anul trecut

Şi dacă problema unor foste exploatări miniere care nu au fost decontaminate corespunzător persistă în zone precum Tomeşti, unde s-a exploatat uraniu, în privinţa gropilor de gunoi neconforme lucrurile s-au reglementat de anul trecut.

“În momentul de faţă nu mai există gropi de gunoi neconforme care să mai fie deschise în Timiş. Ultima rămasă e cea de la Făget, care s-a închis cu un an mai devreme decât termenul asumat. La nivel naţional, trebuie închise toate gropile de gunoi care au mai rămas, altfel se riscă sancţiuni foarte mari din partea instituţiilor europene de specialitate”, susţine Mariana Lorinczi, comisar-şef al Gărzii de Mediu Timiş.

Gropile de gunoi ilegale din mediul rural rămân, însă, o problemă. Din totalul celor 313 de sate din judeţ, cu 246.619 locuitori – reprezentând 37% din populaţia judeţului – până în urmă cu trei ani beneficia de servicii de salubritate doar 25% din populaţie, depozitarea deşeurilor realizându-se pe amplasamente neorganizate, aflate în general la marginea localităţilor, devenind astfel focare de infecţie şi poluare, conform unor rapoarte ale Consiliului Judeţean Timiş privind gestionarea deşeurilor. Primăriile au fost convinse să ia măsuri, inclusiv accesând finanţări europene, amenda rămânând cel mai puternic stimulant – maximum 100.000 de lei, în cazul în care nu-şi închideau şi nu-şi ecologizau fostele gropi de gunoi.