Resuscitarea culturii de cânepă în Timiş, solicitată Ministerului Agriculturii

Deşi în Staţiunea de la Lovrin s-a reuşit obţinerea unora dintre cele mai valoroase soiuri de cânepă, iar cultura plantelor tehnice era foarte profitabilă înainte de 1989, acum, în Timiş se mai cultivă doar şase hectare de cânepă, sub strictă supraveghere. Ministerului Agriculturii i s-a cerut oficial, în acest sens, să facă demersurile necesare pentru resuscitarea acestei culturi.

 

Demersuri oficiale

Ministerului Agriculturii i s-a cerut oficial să întreprindă demersuri pentru reluarea cultivării extinse de plante tehnice, inclusiv de cânepă, în Timiş.

Conform solicitărilor oficiale făcute la nivel parlamentar, „deşi cultivarea cânepii în gospodării are o tradiţie îndelungată în România, aşa cum se atestă şi prin tradiţionala denumire dată cânepii româneşti la nivel european – Cânepa de Aur a României – micii cultivatori de cânepă înregistrează astăzi diverse impedimente în autorizarea şi înfiinţarea culturilor gospodăreşti bazate pe această planta tehnică, cu principal impediment ce survine din confuzia între cânepa românească (Cannabis sativa) şi drogul cunoscut sub numele de canabis.”

Deputatul PNL Marilen Pirtea, unul dintre cei care au solicitat Ministerului Agriculturii să găsească soluţii pentru eliminarea regimului birocratic excesiv care face ca această cultură să nu poată fi dezvoltată în Timiş, spune că soiurile româneşti de cânepă au fost recent ameliorate la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin. „Ca un element suplimentar, cânepa se pretează şi pentru o cultivare în condiţii eco, cu un grad de utilizare a îngrăşământului redus la zero, complet ecologic”, mai spune Marilen Pirtea.

La rândul său, inginerul agronom Viorel Solomie, de la Direcţia Judeţeană Agricolă, declară că, în momentul de faţă, mai sunt doar şase hectare cultivate cu cânepă la Lovrin, şi acolo în scop de cercetare. „Din păcate, nu se mai cultivă cânepă tocmai din cauza acestui regim foarte strict de autorizare şi supraveghere a acestei culturi”, adaugă Viorel Solomie.

 

Strategii de neînţeles

Este greu de înţeles de ce o industrie cu tradiţie şi aducătoare de venituri foarte mari (pentru că puţine plante mai au un randament asemănător cânepii) a fost lichidată în doar câţiva ani după 1989.

Timişul era un judeţ favorizat pentru cultivarea cu rezultate excepţionale a cânepii mai ales din perspectiva faptului că la Staţiunea de Cercetare Agricolă Lovrin au fost produse şi dezvoltate în timp unele dintre cele mai valoroase şi productive soiuri de cânepă din lume, care, culmea, sunt căutate şi acum de firme sau producători din Italia sau Germania.

Conform reprezentanţilor Staţiunii de Cercetare Lovrin, nu se poate afirma că această cultură nu avea perspective de dezvoltare pe plan local, atâta vreme cât inclusiv companii precum BMW sau Mercedes s-au arătat interesate de achiziţionarea de fibre de cânepă, pe care le foloseau în bordul şi scaunele automobilelor.

Dacă s-ar fi urmat interesele mărunte ale vremii, s-ar fi pierdut şi soiurile extrem de valoroase de la Staţiunea de Cercetare Lovrin pentru că, la fel ca în cazul altor staţiuni de cercetare agricolă de pe plan local, şi la Lovrin diverşi speculatori sau primari „cu obligaţii” puseseră ochii pe pământurile Staţiunii, care, din fericire, sunt în proprietatea publică a statului şi administrarea Academiei.

Staţiunea de Cercetare de la Lovrin se numără printre instituţiile de profil unde s-a investit foarte mult timp şi resurse pentru crearea unor soiuri performante de plante tehnice. Aici s-a creat, de pildă, unul dintre cele mai performante soiuri de cânepă din lume, „Lovrin 110”, omologat în 1981. La acest soi, producţia de tulpini (cu conţinut de fibră de 25-30%) este de 9.000 – 11 000 de kilograme pe hectar, iar producţia de sămânţă, de 900-1.200 de kilograme pe hectar. Mai mult, soiul este rezistent la temperaturi scăzute, secetă şi căderi de grindină, precum şi la bolile specifice: pătarea albă a frunzelor, mană şi putregaiul alb. În ultimii trei ani, pe lângă soiul „Lovrin 110”, Staţiunea de Cercetare a mai produs un soi nou, „Lovrin 111”, care este şi mai performant.

Reprezentanţii Staţiunii susţin că, deşi soiurile selecţionate obţinute la Lovrin ar merita cultivate pe scară largă, putându-se obţine producţii foarte bune, producătorii au fost descurajaţi, şi au renunţat rând pe rând la aceste culturi. Acum, în Timiş, seminţele de cânepă mai sunt folosite eventual în industria farmaceutică, în timp ce în alte ţări, cânepa este folosită intensiv nu doar pentru fibre şi ulei, ci şi pentru realizarea de materiale de construcţie, care sunt foarte bine cotate, fiind ecologice şi având proprietăţi termoizolante foarte bune.

Print Friendly, PDF & Email