Solicitat de un deputat de Timiş să publice norma internă prin care a fost argumentată adoptarea celebrei Ordonanţe 13 de dezincriminare a abuzului în serviciului, abrogată în urma amplelor proteste de stradă de acum o lună, Ministerul Justiţiei susţine că a dat toată documentaţia DNA, care se ocupă de dosar.

Un răspuns bizar

Imediat după începerea protestelor de stradă împotriva OUG13, deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă a solicitat Ministerului Justiţiei să îi pună la dispoziţie „nota internă elaborată de Direcţia de Elaborare a Actelor Normative din Ministerul Justiţiei, prin care a fost formulată opinia cu privire la proiectul Ordonanţei de Urgenţă 13/2017, în cursul procesului de avizare internă a actului normativ.”

Cu alte cuvinte, a fost cerută publicarea justificării de către Ministerul Justiţiei a necesităţii aprobării celebrei ordonanţe care a scos sute de mii de oameni în stradă.

Răspunsul a fost dat abia zilele trecute. Şi este unul bizar: „În legătură cu adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2007, DNA a publicat pe pagina de internet a instituţiei, la data de 2 februarie 2017, un comunicat prin care face cunoscut faptul că în urma unei sesizări depuse de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate în competenţa de soluţionare a instituţiei în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative efectuează acte procedurale cu privire la aspectele sesizate, şi Direcţia Naţională Anticorupţie precizează că atunci când împrejurările vor permise vor putea fi oferite detalii suplimentare”.

Şi mai ciudat este că Ministerul Justiţiei lasă de înţeles că nu îl mai deţine documentul solicitat. Or, este greu de crezut că Ministerul Justiţiei nu mai are respectiva motivare, pe motiv ca ar fi predat-o DNA.

„Din punctul meu de vedere, aşa cum au fost formulate respectivele prevederi legate de dezincriminarea abuzului în serviciu în Ordonanţa 13, păreau făcute cu o tentă vădit politică, şi de favorizare a unor grupuri de interese”, consideră avocatul timişorean Dumitru Ganţ.

Contestarea abrogării

La Timişoara, procesul în care o parte din fosta conducere a Primăriei Timişoara este judecată pentru presupuse fapte de corupţie legate de finanţarea fostei echipe de fotbal Politehnica avocaţii apărării au contestat pe rând, în premieră, la Curtea Constituţională, atât OUG 14, care abrogă OUG 13, cât şi infracţiunea de abuz în serviciu.

Astfel, în dosar au fost invocate două excepţii de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din înregistrările Tribunalului Timiş. Prima a fost îndreptată chiar către articolul I din OUG 14/2017, adică ordonanţa dată după manifestaţiile de stradă de la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie, care abroga celebra OUG 13, care prevedea, printre altele, dezincriminarea abuzului în serviciu.

Pe 6 martie însă judecătorii Tribunalului Timiş au lua în discuţie această solicitare de ridicare de excepţie de neconstituţionalitate, respingând-o ca inadmisibilă.

Ca atare, în dosar, a fost iniţiată o a doua excepţie de neconstituţionalitate, vizând articolul 297, alineat 1 din Codul  Penal, adică abuzul în serviciu.