Restanţierii europeni, urmăriţi transfrontalier

De un credit restant nu se mai scapă prin fuga peste hotare

Ghiseu - BancaConsiliul Justiţie – Afaceri Interne, care reuneşte miniştrii de Justiţie şi Interne din toate ţările membre U.E., a acceptat, cu modificări, propunerile Comisiei Europene pentru recuperarea creditelor transfrontaliere. După intrarea în vigoare a acestui act normativ, niciun cetăţean european nu va mai putea scăpa de creditele neachitate, prin plecarea într-un alt stat membru U.E.

 

Recuperare dincolo de graniţe

Miniştrii de Justiţie şi de Interne din ţările U.E. au ajuns zilele trecute la un acord privind propunerea Comisiei Europene referitoare la o nouă ordo­nanţă asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare, pentru a creşte şansele de recuperare a creanţelor transfrontaliere, atât de către persoane fizice, cât şi de către societăţi. Reprezentanţii C.E. spun că noua ordonanţă este necesară în pri­mul rând firmelor: aproximativ un mi­lion dintre societăţile europene au pro­bleme legate de creanţele transfronta­liere şi în fiecare an se renunţă la creanţe în valoare de până la 600 de mi­lioane de euro, deoarece firmele con­sideră că este prea costisitor şi prea complicat să fie implicate în litigii judecate în alte ţări din U.E.

Pentru persoanele fizice, ordo­nan­ţa este importantă, de exemplu, atunci când produsele cumpărate online nu sunt livrate sau când un părinte aflat în străinătate nu plăteşte pensia alimentară.

Compromisul aprobat în cadrul Consiliului J.A.I. păstrează în textul elaborat de Consiliu elementele-cheie ale propunerii C .E., precum asigura­rea unui „efect de surpriză” prin emiterea ordonanţelor fără ştirea debitorului. Contrar propunerii C.E., normele nu se aplică instrumentelor financiare (cum ar fi acţiunile sau obligaţiunile), testa­men­te­lor sau succesiunilor şi nici re­gimului matrimonial. 

Conform textului aprobat, nor­mele se vor aplica numai creditorilor domiciliaţi într-un stat membru căruia îi revin obligaţii în temeiul normelor respective. În plus, ca regulă generală, creditorul va fi tras la răspundere pen­tru utilizările nejustificate ale ordo­nanţei asigurătorii. Creditorul va putea utiliza mecanismul stabilit de noile norme numai atunci când există o ho­tărâre executorie împotriva debitorului.

Propunerea C.E. trebuie adoptată de Parlamentul European şi de statele membre ale U.E. în cadrul Consiliului (care votează cu majoritate calificată).

Noua ordonanţă asiguratorie euro­peană de indisponibilizare a conturilor bancare va permite creditorilor să blo­cheze suma datorată în contul bancar al debitorului. Ea îi împiedică pe debi­tori să îşi retragă sau să îşi lichideze ac­tivele pe durata necesară obţinerii şi exe­cutării unei hotărâri pe fondul cauzei.

Noua ordonanţă europeană va permite creditorilor să blocheze fon­du­rile în conturi bancare în aceleaşi con­diţii, în toate statele membre ale UE.

Nu se vor efectua modificări ale sistemelor naţionale de indisponibili­zare a fondurilor. Comisia adaugă doar o procedură europeană pe care credi­torii pot opta să o utilizeze pentru recu­perarea creanţelor transfrontaliere din alte ţări membre ale U.E.

Restanţe ajunse la un nivel fără precedent

Ordonanţa legată de recuperarea transfrontalieră a creditelor ar putea avea o marjă de aplicare destul de mare şi în România, unde numărul şi valoa­rea creditelor neperformante a ajuns la un nivel fără precedent. Si­tuaţia e aceeaşi şi pe plan local.

În Timiş, res­tanţele la creditele bancare ale popu­laţiei şi firmelor au ajuns la un nivel record de 13,3 miliar­de de lei, pentru creditele în lei, şi 20,3 mi­liarde de lei, pentru creditele în valută.

“Fără îndoială, numărul creditelor neperformante a crescut foarte mult şi în România, situaţia fiind aceeaşi şi pe plan european. Eu nu cred însă că vom asista, în aceste condiţii, la un eventual faliment bancar. Toate aceste credite sunt garantate cu active, şi ar fi o si­tuaţie de nedorit ca o instituţie bancară să ajungă în faliment. S-ar ajun­ge la o executare în masă a activelor care ga­rantează creditele”, spune eco­nomistul timişean Nicolae Ţăran.

Print Friendly, PDF & Email