PSD, în şah

Primari aleşi în două tururi este puţin probabil să avem anul acesta, dar alegeri anticipate, da. În oricare dintre variante, PSD este pus în şah.

 

După asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege pivind alegerea primarilor în două tururi, care va avea loc la începutul săptămânii viitoare, se pot contura trei scenarii.

1.PSD şi UDMR nu vor depune moţiunea de cenzură – un scenariu improbabil –, ceea ce va duce la adoptarea proiectului de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea.

2. Moţiunea de cenzură va fi depusă, dar nu va trece de votul Parlamentului – un scenariu posibil, dacă luăm în calcul că PSD are 198 de parlamentari, deci nu suficienţi parlamentari pentru a trece moţiunea. Ar putea miza pe sprijinul UDMR, care ar veni cu alţi 30 – dar nici varianta aceasta nu este sigură, pentru că UDMR a anunţat între timp că susţine organizarea de alegeri parlamentare anticipate –, pe al ALDE, dar formaţiunea a pierdut parlamentari. Pe Pro România, nu, partidul anunţând că nu va susţine moţiunea. Or, pentru trecerea ei este nevoie de 233 de voturi.

Dacă moţiunea nu va trece, varianta aceasta va duce, de asemenea, la adoptarea proiectului de lege privind alegerea primarilor în două tururi. Care, însă, nu are mari şanse de a fi pus în practică pentru că PSD va face tot posibilul să-l blocheze. Şi-l va ataca la CCR unde, date fiind lipsa unei urgenţe în modificarea legii prin asumarea răspunderii, recomandările Comisiei de la Veneţia pentru a nu se face modificări în legislaţia electorală cu un an înainte de alegeri, termenul mai scurt de şase luni până la alegeri şi jurisprudenţa constituţională, există şanse ca proiectul să fie declarat neconstituţional. În plus, la CCR PSD are o garnitură de judecători pe care, s-a dovedit în ultima vreme, se poate baza în momente-cheie.

E posibil, însă, şi ca PSD să depună moţiunea, dar să nu o voteze in corpore, pentru că, înlăturând Cabinetul Orban, ar deschide drumul PNL spre anticipate, mingea fiind la preşedintele Klaus Iohannis care, previzibil, nu va numi un premier agreat de PSD. Iar anticipatele, adevărata miză a acestui joc politic, ar fi o pacoste pentru social-democraţi. Le-ar putea aduce a treia înfrângere electorală consecutivă într-un singur an, ceea ce pentru PSD, care oricum trece prin puternice tensiuni interioare, ar fi un dezastru.

3. Moţiunea de cenzură va fi depusă şi va trece de votul Parlamentului, ceea ce va duce nu numai la blocarea proiectului de lege privind alegerea primarilor în două tururi, ci şi la căderea Guvernului, deschizând drumul spre alegerile anticipate. Scenariul este posibil, pentru că, deşi teoretic doar PSD şi UDMR au interes să dărâme Guvernul, PNL, iniţiatorul proiectului, USR şi, declarativ, PMP îşi doresc alegeri anticipate, deci ar avea interes să forţeze demiterea Cabinetului Orban şi declanşarea de anticipate. De altfel, şi faptul că PNL a optat în cazul acestui proiect nu pentru ordonanţă de urgenţă, ci pentru asumarea răspunderii Guvernului – care îl expune la riscul demiterii – duce spre aceeaşi ipoteză, a forţării demiterii. Chiar şi după căderea Guvernului, însă, este posibil ca, în încercarea de a bloca anticipatele, PSD să voteze orice premier numit de preşedintele Iohannis, tactică prin care ar putea evita anticipatele, dar care i-ar putea costa electoral.

În oricare dintre variante, deci, PSD este pus în şah. Alegerea în două tururi a primarilor, care poate da mai multă legitimitate aleşilor, nu avantajează PSD în condiţiile în care, prin absenteism, acest partid a ajuns la ultimele alegeri ca, în multe localităţi, să câştige cu procente infime raportate la numărul de alegători înscrişi pe liste. Capitala este un exemplu emblematic, Gabriela Firea câştigând alegerile din iunie 2016 la o prezenţă la vot de puţin peste 33%. Alegerea primarilor în două tururi de scrutin ar putea costa PSD, după calcule interne, pierderea unui număr însemnat de primari, ceea ce, ulterior, va putea influenţa negativ scorul alegerilor parlamentare. Alegerile anticipate ar fi şi ele în defavoarea social-democraţilor. PSD se află încă sub semnul celui mai slab scor înregistrat de un candidat propriu la prezidenţiale şi al celui mai mic scor electoral din istoria sa, obţinut în acelaşi an, la alegerile europarlamentare. Iar după toate indiciile, nu le vor putea bloca.

 

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email