De jure, la nivelul MAI, trebuia să fi fost cunoscută “afacerea Duicu” şi rolul jucat aici de DIPI, o structură care, potrivit legii, are obligaţia să prevină actele de corupţie şi de crimă organizată în care angajaţi ai ministerului ar putea fi atraşi ori pe care aceştia le-ar putea proteja şi dezvolta. De facto, însă, nu se ştie ce a fost cunoscut şi ce nu din acest scandal, care duce până la Palatul Victoria.

De jure, trebuia să fi fost cunoscută “afacerea Duicu”

Deşi în dosarul de corupţie “Duicu” apar numele şefului Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă, al unui chestor de la vârful Ministerului Afacerilor Interne, Doru Dumitrescu, şi al unui şef de Poliţie judeţeană, cu pretenţii de urcare în ierarhie, comisarul-şef Petru Ponea, nu am văzut, pe acest subiect, vreo luare de poziţie oficială la adresa Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă. Nici din partea MAI, nici a premierului Victor Ponta. Deşi, DIPI este o structură care are obligaţia să asigure protecţia cadrelor MAI, să prevină actele de corupţie şi de crimă organizată în care angajaţi ai ministerului ar putea fi atraşi ori pe care aceştia le-ar putea proteja şi dezvolta. Potrivit atribuţiunilor de serviciu, DIPI este structura care “desfăşoară ac­ti­vităţi de informaţii şi protecţie internă, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa siguran­ţei naţionale privind misiunile, personalul şi informaţiile clasificate în cadrul ministerului”. Deci, ar fi trebuit să ştie. Şi să acţioneze pentru a preveni.

Din acest motiv, am trimis pe adresa ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, o adresă, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii publice, prin intermediu căreia adresam câteva întrebări:

1. A ştiut DIPI despre întâlnirile şi discuţiile – derulate pe parcursul a cel puţin trei luni, după cum rezultă din rechizitoriul DNA – dintre preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, şi cadre de la vârful MAI, respectiv al IGPR sau cadre care aspirau la poziţii înalte în MAI?

2. Dat fiind că DIPI este o structură care, potrivit atribuţiunilor de serviciu, are obligaţia să prevină actele de corupţie, de crimă organizată în care angajaţi ai ministerului ar putea fi atraşi ori pe care aceştia le-ar putea proteja şi dezvolta, ce măsuri a luat pentru a nu se ajunge aici, în “scandalul Duicu”?

3. Ce măsuri trebuia să fi luat şi nu a luat?

4. A fost înştiinţată conducerea MAI despre aceste fapte care apar în rechizitoriul DNA?

5. Dacă răspunsul este afirmativ, ce măsuri aţi luat?

6. Dacă răspunsul este negativ, ce măsuri aţi luat faţă de conducerea DIPI sau faţă de ofiţeri ai acestui departament, imediat după izbucnirea acesstui scandal?

De facto, nu se ştie ce a fost cunoscut şi ce nu din “afacerea Duicu”

Ce comunică, însă, MAI în urma întrebărilor TIMPOLIS? Nimic concret. În treisferturi din răspunsul pe care ni l-a trimis vorbeşte de spre atribuţiile ce-i revin, de jure, acestui departament – informaţii afişate pe site-ul oficial al instituţiei şi pe care, de altfel, nu le-am solicitat. Mai puţin, însă, despre ce s-a făcut de facto, în baza lor. “Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă este structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne care desfăşoară activităţi specifice, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale privind misiunile, personalul, patrimoniul şi informaţiile clasificate în cadrul Ministerului.  Activitatea DIPI se desfăşoară pe baza principiilor legalităţii, echidistanţei şi responsabilităţii, potrivit competenţelor, fiind transmise beneficiarilor legali note de informare, cu respectarea cadrului legal şi a principiului nevoii de a cunoaşte, în scopul fundamentării unor decizii şi măsuri legale”, ne comunică responsabilul de informarea publică din MAI, Gabriel Mitroiu. Care continuă: “În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, conform dispoziţiilor legale în vigoare, ori de câte ori personalul instituţiei ia cunoştinţă despre fapte care vizează încălcarea normelor legale, are obligaţia să transmită, în cel mai scurt timp, datele şi informaţiile structurilor abilitate de aplicare a legii, în vederea dispunerii măsurilor legale necesare”.

La finalul adresei ne transmite, însă, că informaţiile solicitate de noi nu sunt, de fapt, publice: “Precizăm că detalii cu privire la note de informaţii furnizate nu pot fi furnizate, aceste date fiind exceptate de la liberul acces al cetăţenilor, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public cu modificările şi completările ulterioare”.

Totuşi, aruncarea într-un scandal de corupţie de anvergură a MAI şi a Poliţiei Române – institu­ţii ce fac parte din sistemul de securitate na­ţio­nală – le decredibilizează şi, astfel, le vulnerabilizează. Iar cineva ar trebui să-şi asume respon­sabili­ta­­tea pentru riscurile pe care le implică vulnerabilizarea unor instituţii de o asemenea importanţă. Nu se ştie, însă, dacă cineva răspunde în vreun fel. Iar “cazul Duicu” e doar unul dintre scandalurile de corupţie care au zguduit, în ultimii ani, MAI. Care, însă, aşa cum am mai spusm nu au avut niciun fel de urmări la nivelul acestei structuri.

O destituire fără legătură cu scandalul Duicu

La sfârşitul lunii iulie, şeful DIPI, Gelu Oltean, a fost eliberat din funcţie de premierul Victor Ponta. Fără legătură, însă, cu traficul de influenţă făcut de Adrian Duicu, caz în care, arată stenogramele DNA, discuţiile ar fi fost purtate din Biroul premierului Victor Ponta.

Potrivit unor surse Hotnews.ro, Gelu Oltean ar fi implicat in dosarele Uioreanu si Isăila. Acesta, mai scria Hotnwes, negocia cu fostul preşedinte al CJ Cluj, liberalul Horia Uioreanu – trimis, între timp, în judecată pentru corupţie –, numirea unor şefi de poliţie din Cluj. În celăllat caz, al senatorului PSD Marius Isăilă – trimis în judecată de DNA pentru corupţie, – acesta se întâlnea cu Gelu Oltean pentru a afla dacă este monitorizat.

Comisarul-şef Gelu Oltean – care conducea serviciul secret al MAI din aprilie 2012 – a fost reconfirmat de premierul Victor Ponta în funcţia de director general al DIPI din MAI. La sfârşitul anului trecut, Guvernul a decis ca Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă să fie reorganizată ca departament în cadrul MAI şi să fie coordonată de un secretar de stat numit şi eliberat din funcţie prin decizie a premierului, şi nu prin ordin al ministrului de resort, ca până în prezent.