Nu doar unele instituţii au probleme legate de respectarea obligativităţii publicării raportului anual de activitate, prezentând rapoartele, dacă le mai prezintă, cu decalaje de trei – patru ani. Un studiu recent al ProDemocraţia Timişoara arată că şi o serie de consilieri locali şi judeţeni au aceeaşi problemă, care „uită” că au obligaţia de a prezenta anual rapoarte de activitate.

Constatări interesante

Clubul Timişoara al Asociaţiei Pro Democraţia a realizat în perioada septembrie 2013 – mai 2014 o evaluare a modului în care consilierii locali timişoreni şi consilierii judeţeni şi-au raportat activitatea din prima jumătate a mandatului: respectiv anii 2012 – 2013. Cadrul legal al acestei cercetări îl constituie articolul 51al Legii administraţiei publice locale, actualizate în 2013, care spune că “fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.”
Din corespondenţa purtată cu executivul Consiliului Local, surprizele nu au întârziat să apară.  Astfel, reprezentanţii APD au aflat că pentru anul 2012 un singur consilier local, liberalul Vasile Ruşeţ, a întocmit raport de activitate.

Cât despre anul 2013, situaţia stă şi mai prost. “Vă aducem la cunoştinţă că, pentru anul 2013, până în acest moment, consilierii locali nu au depus rapoarte de activitate”, se menţionează, cu sinceritate, în răspunsul Primăriei.

Lucrurile nu stau bine nici la Consiliul Judeţean. “Am primit din partea CJ Timiş o situaţie conform căreia media de depunere a rapoartelor aleşilor judeţeni pentru anii 2012 şi 2013 este de 80%”, spun reprezentanţii ProDemocraţia.
Ca urmare a constatării acestei stări de fapt, aceştia s-au adresat Consiliului Local Timişoara, Prefecturii Timiş şi conducerilor filialelor municipale ale partidelor cu solicitări care să contribuie la ameliorarea comunicării dintre aleşi şi cetăţeni în ceea ce priveşte raportarea activităţii desfăşurate în interesul comunităţii locale. “Din câte ştiu, până acum nu ni s-a comunicat că s-ar fi luat măsuri concrete pentru determinarea consilierilor locali să îşi depună aceste rapoarte de activitate, conform legii. Nu este normal ca în 2012 să-şi depună raport de activitate un singur consilier local, iar în 2013 niciunul”, ne-a declarat Marius Matichescu, preşedintele Clubului APD Timişoara.

Rapoarte de activitate complete şi corecte, cerute Primăriei Timişoara

ProDemocraţia a cerut Primăriei Timişoara introducerea în textul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului Local Timişoara a unei referiri exprese la obligativitatea raportării anuale a activităţii de către aleşii locali. Pentru a veni în întâmpinarea eforturilor aleşilor, referirea să cuprindă şi un inventar minimal de subiecte pe care să le aibă în vedere consilierii în momentul în care îşi redactează rapoartele.

Printre acestea se numără prezenţa în plen şi pe comisii (număr, procentaj prezenţă), inventarul de proiecte iniţiate şi soarta lor privind transformarea în hotărâri de Consiliu (număr, nume, eventual text proiect şi documente conexe), numărul de interpelări adresate executivului în şedinţele de plen şi numărul total de amendamente propuse proiectelor de hotărâri de consiliu supuse dezbaterii din plen şi din comisii, activităţile de consultare colectivă cu cetăţenii desfăşurate (în teritoriu sau în cadrul dezbaterilor publice organizate în baza legii transparenţei decizionale în administraţia publică), statistici privind audienţele realizate (relaţia cu cetăţeanul în comunitate şi la sediul instituţiei sau al partidului) si programul regulat de audienţe, cursuri de formare relevante pentru calitatea de consilier local la care a participat în anul respectiv (specificând organizatorul, domeniul de specializare, data şi durata), delegaţii şi vizite de schimb de experienţă la care au luat parte (localitatea, ţara, instituţiile vizitate, tema schimbului de experienţă, concluzii/propuneri rezultate, dacă au realizat rapoarte privind deplasările Statutului aleşilor locali, copii după aceste rapoarte), precum şi participarea la evenimente de interes public organizate de CLT şi organizaţii ale societăţii civile (specificând instituţia organizatoare, tema evenimentului, data). Doar cu aceste elemente, alegătorii timişeni ar putea şti cu precizie cu ce s-au ocupat reprezentanţii lor, trimişi să-i reprezinte în Consiliul Local.

Totodată, reprezentanţii APD au cerut Prefecturii Timiş să realizeze o verificare la nivelul Consiliului Local Timişoara, legată de obligativitatea depunerii rapoartelor de activitate: “Vă rugăm să realizaţi demersurile care vă sunt în putere pentru a corecta această stare de fapt. Dincolo de aspectul strict legal, lipsa practicii de raportare constantă a activităţii aleşilor locali în faţa cetăţenilor – ale căror interese trebuie să le reprezinte –  poate reflecta un deficit de democraţie la nivelul comunităţii locale timişorene”.

Probleme nu doar cu rapoartele consilierilor

La Primăria Timişoara există probleme nu doar cu rapoartele unor consilieri, ci şi cu cele ale unor servicii din subordine. La Serviciul Juridic, de pildă, dacă victoriile notabile în instanţă sunt consemnate, din raportul pe anul trecut lipsesc ca, de altfel, şi în ultimii ani, situaţiile legate de raportul proceselor pierdute şi câştigate. Aceasta, deşi chestiunea a interesat şi consilierii locali. Reprezentanţii grupului de consilieri locali al PDL spuneau, în acest context, că au sesizat existenţa unui număr foarte mare de procese şi au solicitat, într-o intervenţie formulată în Consiliul Local, să se prezinte o situaţie cu numărul exact de procese în care e implicată instituţia, precum şi o situaţie cu numărul de acţiuni pierdute şi câştigate de Municipalitate care, e de fapt, mult mai relevantă. Consilierii spun că s-a făcut această solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primăriei în anumite litigii, dar, din păcate, nu s-a primit niciun răspuns la cererea lor.

În raportul anual, Compartimentul de Control al Municpalităţii susţine că are activitate, însă în acest document făcut public de Primărie nu sunt precizate nici rezultatele concrete ale acţiunilor de control, nici neregulile constatate.

Foarte relevant nu este nici raportul pe anul trecut al Compartimentului de Control al Primăriei Timişoara, care susţine că a soluţionat în 201.3 18 sesizări repartizate de primarul Timişoarei, care “se referă în principal, dar fără a se limita la acestea, la nemulţumiri ale cetăţenilor cu privire la modul în care le-au fost rezolvate solicitările de către compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Timişoara şi/sau conţin reclamaţii la adresa acestora.” Aceste sesizări au vizat lucrări de construcţii şi autorizarea acestora, modul de soluţionare a sesizărilor în cadrul instituţiei, probleme legate de imobile, măsurile dispuse de Direcţia Poliţiei Locale şi lucrări de reabilitare termică. În urma acestor verificări, spun inspectorii Primăriei, în situaţiile în care sesizările cetăţenilor s-au dovedit a fi îndreptăţite, au fost luate măsuri pentru înlăturarea deficienţelor, “urmărindu-se soluţionarea problemelor, context în care au fost transmise atenţionări de natură organizatorică la nivelul instituţiei, pentru a contribui la îmbunătăţirea pe viitor a activităţii, dar şi pentru a preîntâmpina pe viitor repetarea situaţiilor de natura celor sesizate.”

Inspectorii Municipalităţii mai spun că, în cazurile în care, în urma desfăşurării acţiunilor de verificare, s-a constatat că anumiţi funcţionari publici nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, au fost luate măsurile necesare pentru sesizarea Comisiei de Disciplină, însă nu dau nume concrete.

De asemenea, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat, la solicitarea primarului Nicolae Robu, 13 controale tematice atât la entităţile subordonate Consiliului Local – Colterm SA, Drumuri Municipale Timişoara SA, Aquatim SA, ACS Poli, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara –, cât şi la structuri ce ţin de Primărie – Direcţia Tehnică, Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse, Direcţia Dezvoltare, Direcţia de Mediu, Direcţia Economică, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară. În raportul anual al Compartimentului de Control, se menţionează, în aceiaşi termeni vagi, că, în urma acestor verificări, a fost prezentată o situaţie generală actualizată a entităţilor controlate, făcându-se referire atât la realizările acestora, cât şi la problemele cu care acestea se confruntă, “au fost dispuse măsuri pentru îndepărtarea disfuncţiilor identificate, organizatorice şi de altă natură, în vederea asigurării pe viitor a unei funcţionări mai eficiente şi eficace a acestor entităţi”.

Şi în termeni la fel de generalişti, se mai spune că, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat “cercetarea disciplinară prealabilă atât în cazul faptelor ce constituie abatere disciplinară săvârşite de personalul contractual al Primăriei Municipiului Timişoara, cât şi în cazul funcţionarilor publici din cadrul instituţiei.”