În urma unui nou val de plângeri privind mirosurile degajate de activităţile industriale din două zone ale oraşului, executivul Primăriei Timişoara cere măsuri managerilor companiilor respective.

O problemă cu continuitate

Primarul Nicolae Robu le-a cerut managerilor unităţilor economice care activează în Timişoara să ia măsuri, întrucât cetăţenii din zonele vecine au depus sesizări privind mirosurile insuportabile degajate la anumite intervale orare. Este vorba cu precădere de cele din zona Pădurii Verzi şi din Calea Buziaşului. „Îmi exprim încă o dată nemulţumirea că oraşul are probleme cu poluarea, şi le cer managerilor acestor companii, şi mesajul sper să ajungă până la acţionariat, să ia măsuri, pentru că astfel de investiţii nu sunt bine venite în Timişoara, indiferent de numele lor”, declară Nicolae Robu.

În ultimii ani, mai mulţi timişoreni care locuiesc în zonele vizate au organizat inclusiv proteste de stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea cu privire la poluarea olfactivă produsă.

O lege specializată, aşteptată de la actualul Parlament

Un grup de iniţiativă din Timişoara, format din oameni nemulţumiţi de gradul de poluare olfactivă din oraş, a propus anul trecut iniţierea unui proiect de lege privind monitorizarea şi măsurarea mirosurilor. Este vorba despre o aşa-zisă Lege a mirosului. Iniţiatorii consideră că o problemă nereglementată în România, spre deosebire de numeroase alte ţări ale UE, este disconfortul olfactiv, generat de activităţi industriale sau activităţi zootehnice, situate în vecinătatea zonelor rezidenţiale, care afectează calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei, mai ales că, spun ei, poluarea olfactivă este de cele mai multe ori însoţită de prezenţa unor substanţe sau pulberi care afectează direct sănătatea oamenilor.

„Deja avem asigurări că această iniţiativă va fi promovată de un grup de deputaţi USR în Parlament. Demersurile necesare vor decurge rapid, pentru că nu e o problemă care există doar în Timişoara, ci şi în Bucureşti, Oradea sau Iaşi. E vorba de poluare industrială, dar şi de ferme zootehnice amplasate ilegal, prea aproape de zone rezidenţiale. Până acum cei de la Garda de Mediu spuneau ceva de genul: da, miroase, dar nu putem face nimic, pentru că nu avem cadrul legal necesar. După adoptarea acestei legi, vor avea cadrul legal pentru a lua măsuri”, spune preşedintele Asociaţiei Proprietarilor din Timişoara, Rodica Militaru.

După ce a fost, din nou, informat despre zecile de sesizări înregistrate constant în Timişoara din cauza mirosurilor degajate de diverse activităţi industriale din oraş, Ministerul Mediului transmitea anul trecut că ştie că Garda de Mediu a informat structurile cu competenţe despre continuitatea sesizărilor, dar că, potrivit indicatorilor oficiali, totul este în parametri.

Şi cu tot mirosul persistent din unele zone, şi cu cazurile de afecţiuni pulmonare şi cancer în creştere, Ministerul Mediului susţine că „nu se generează substanţe periculoase la concentraţii care să determine apariţia mai frecventă a unor afecţiuni specifice în rândurilor populaţiei din vecinătatea amplasamentelor respective şi a populaţiei rezidente în localitatea Timişoara şi nu s-a găsit niciun indiciu care să poată fi asociat cu riscul şi impactul asupra stării de sănătate a populaţiei”.

De fapt, nici nu ar fi avut cum să existe indicii atâta vreme cât structurile competente ale Ministerului Mediului şi ale Ministerului Sănătăţii nu au reuşit până în prezent să facă un studiu care să coreleze afecţiunile oncologice şi pulmonare cu gradul de poluare industrială din oraş. Asta, deşi un astfel de studiu ar fi fost oportun şi ar fi fost un punct de plecare pentru impunerea unor noi reglementări de mediu, mai stricte şi mai eficiente, în cazul marilor poluatori.