Prefectura a transferat Primăriei Timişoara problema “oamenilor care nu există”

Soarta unor cetăţeni care şi-au improvizat locuinţe pe o suprafaţă de 15,3 hectare aflată din 2004 în proprietatea Primăriei Timişoara trebuie decisă. ªi aceasta cât mai curând posibil, declară viceprimarul Traian Stoia. Acesta spune că problema va fi greu de rezolvat, pentru că, din punctul de vedere al legii, ei… nu există. 

 

În Kuncz se pregăteşte un cartier de vile

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIstoria celor care s-au aşezat în zona cartierului timişorean Kuncz în­cepe, potrivit declaraţiilor viceprima­rului Traian Stoia, undeva în secolul XIX, când proprietarul de atunci al te­renului, Aladar Kuncz, a acordat drept de a se aşeza acolo unor şatre de ţigani care se îndeletniceau cu fabricarea de ţiglă şi de cărămizi. Acestora li s-a permis să construiască pe locul respec­tiv case şi să lucreze pământul, atâta vreme cât se aflau în slujba stăpânului terenurilor.

Terenul a intrat, la naţionalizare, în proprietatea Statului. În anul 2005, în baza unei Hotărâri de Guvern, a fost trecut din proprietatea Minis­terului Agriculturii în proprietatea Primăriei Timişoara.

Oamenii aceştia nu sunt urmaşii foştilor proprietari, spune Traian Stoia, care afirmă că Municipalitatea se află acum în situaţia de a aduce în legalitate o seamă de cetăţeni care, din punct de vedere legal, nu există, care nu au acte şi nu au nicio identitate. Acestora, mai spune Traian Stoia, Municipalitatea trebuie să le ofere o alternativă pentru amplasarea locuinţelor: “Nu putem adopta soluţii pripite, pentru că este vorba despre destinele unor oameni, ale unor familii numeroase”.

Traian Stoia insistă, însă, asupra faptului că “situaţia trebuie să intre în legalitate, pentru că majoritatea locuin­ţelor nu sunt intabulate, iar unii au reuşit să îşi intabuleze casele, însă ei nu plătesc niciun fel de taxe, nici pe te­renuri, nici pe locuinţe. Dacă exista o minimă preocupare din 2004 până acum faţă de această situaţie, lucrurile ar fi arătat acum altfel. Acolo există şi un canal, Subuleasa, care este un ade­vărat focar de infecţie”.

Viceprimarul Traian Stoia mai spune că, deşi zona la care face referi­re nu este sistematizată, “Primăria şi-a făcut totuşi datoria, astfel încât nu mai există în acest moment nici măcar o stradă de pământ, toate străzile din zonă sunt asfaltate. Există şi un PUZ pentru un cartier de vile acolo”.

Cadrul legal le refuză dreptul la o identitate

TIMPOLIS a relatat recent des­pre problemele spinoase cu care se confruntă oamenii fără identitate care locuiesc la periferia Timişoarei. Doar în cartierul Kuncz, figurează ca locui­tori, fără forme legale, 380 de familii.

La începutul lunii noiembrie, su­biectul acestor cetăţeni care nu dispun de documente a fost adus în discuţie la Prefectura Timiş, în cadrul şedinţei Grupului de lucru mixt pentru pro­blemele romilor.

Cu acest prilej, s-a vorbit atât des­pre stadiul îndeplinirii măsurilor pre­văzute în Planul Judeţean de Măsuri stabilit în acord cu Strategia Guvernu­lui României de Integrare a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru intervalul 2010 – 2020. S-a vorbit atunci şi despre situaţia concretă a sutelor de suflete care locuiesc în car­tierul timişorean Kuncz fără niciun fel de documente legale. Reprezentanţii Prefecturii Timiş au precizat că s-au dezbătut chestiunile legate de impera­tivul emiterii unor acte de identitate şi de nevoia obţinerii unor documente de proprietate pentru locuinţe.

Situaţia este extrem de delicată, căci persoanele de etnie romă stabilite în cartierul Kuncz domiciliază în ace­laşi locuinţe de mulţi ani, dar nu îşi pot întocmi acte de identitate din cauza si­tuaţiei locuinţelor, care au fost con­strui­te fără autorizaţie. Soluţia identi­ficată de Prefectura Timiş a fost însă una pe cât de ineficientă, pe atât de birocratică: “S-a stabilit că se va trans­mite o adresă către Primăria Timişoa­ra, pentru a se încerca rezolvarea pro­blemelor legate de actele de identitate”.

Ceea ce se pare că s-a şi întâm­plat. Soluţia găsită este însă departe de a putea rezolva problema locuitorilor din Kuncz, câtă vreme eliberarea ac­tului de identitate depinde de prezen­tarea unui document care să ateste situaţia locativă. Iar Primăriei Timişoa­ra îi va fi cu neputinţă, din punct de vedere legal, să emită re­troactiv auto­ri­zaţii de construcţie pen­tru locuinţele construite fără documente.

10 000 de “oameni invizibili” pentru lege

Evidenţele  oficiale dovedesc că doar în Timişoara şi comunele limi­trofe ei trăiesc aproape 10.000 de per­soane care nu au documente de identi­tate valabile.  O parte dintre aceşti oa­meni cărora le este refuzat dreptul la a avea o identitate nu apar nici măcar în evidenţele maternităţilor. Unii dintre ei şi-au angajat avocaţi, pentru a-şi re­vendica dreptul la o existenţă scriptică. Nu este însă şi cazul familiilor nevoiaşe din zona Kuncz.

Conform evidenţei Primăriei, în această zonă sunt amplasate 178 de case, în care locuiesc 380 de familii ca­re nu au forme legale. Dintre acestea, 250 de persoane nu deţin nici măcar un act de identitate, lucru care face im­posibilă până şi înscrierea lor la medi­cul de familie, găsirea unui loc de mun­că sau încasarea de ajutoare sociale.

Multe dintre familiile care locu­iesc în Kuncz nu au nici măcar banii necesari pentru asigurarea alimentelor zilnice, iar despre deschiderea unor procese vizând stabilirea şi recupera­rea identităţii nu poate fi vorba. Din raţiuni birocratice, acestor oameni şi copiilor lor li se refuză însă dreptul la a avea o identitate, căci, într-o familie în care tatăl şi mama nu au niciun fel de documente, nici copilul nu are posibili­tatea de a intra în legalitate.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis