Primăria Timişoara a agreat cu managementul Colterm şi cu creditorii acesteia un concordat preventiv, pe parcursul căruia compania nu poate intra în insolvenţă şi nici nu poate fi executată silit.

„Am spus că este ultima iarnă în care Colterm merge așa, pe supraviețuire. A dat bătăi de cap tuturor primarilor, în ultimii 30 de ani, și vreau să fiu ultimul care are această bătaie de cap. Cred că pot afirma că ziua de azi înseamnă un nou început pentru Colterm”, anunţa primarul Timişoarei, Dominic Fritz, pe pagina sa de Facebook.

Acesta anunţă că, împreună cu managementul Colterm, după discuții cu reprezentanţii ANAF, principalul creditor, și cu experți ai Băncii Mondiale, va începe transformarea Colterm într-o companie modernă: „Am căutat acea soluție care să ne permită și curățarea de datorii a Colterm, dar și să investim în reorganizarea și retehnologizarea ei. Și am găsit-o: concordatul preventiv.”

Potrivit Municipalităţii, datoriile curente ale Colterm sunt, în momentul de faţă, de 310 milioane de lei, compania fiind în pericol de insolvență, chiar faliment. Intrarea în insolvență sau faliment ar avea însă efecte în lanț, explică Dominic Fritz: „Primăria, îndatorată cu 160 de milioane de lei către Colterm, ar fi executată silit și ar avea conturile blocate. Cetățenii ar suporta întreruperea furnizării agentului termic. Nicio investiție nu ar mai fi posibilă, nici în proiectele orașului și nici în redresarea companiei. Nu puteam să permit ca Timișoara să se afle, în fiecare zi, sub această amenințare.”

Concordatul preventiv, adaugă el, presupune o înțelegere cu creditorii, validată de un judecător, pentru eșalonarea datoriilor în cadrul unui plan de reorganizare a companiei. Potrivit lui Dominic Fritz, această soluţie are câteva avantaje:

1. Creditorii nu pot declanșa insolvența companiei și nu pot cere executarea silită, nici a Primăriei Timișoara, nici a Colterm.
2. Livrarea agentului termic nu va fi afectată.
3. Impune un acord pe un plan de reorganizare și deschide calea unor investiții în retehnologizare pentru energie verde, din fonduri private, europene sau de la Banca Mondială. Colterm a început deja în ianuarie să testeze la CET Sud folosirea deșeurilor vegetale pentru producerea de energie și poate să înlocuiască 10% din cărbune cu biomasă.
4. La finalul procesului, care va dura maximum trei ani, povara de pe umerii fiecărui timișorean, care scoate din buzunar, anual, 125 de lei pentru pierderile din rețea și 219 lei pentru subvenționarea costului energiei termice, va fi mult mai redusă.

Întrebat de ce Primăria nu închide Colterm, Dominic Fritz spune că Pactul Verde European impune nu doar tranziția de la cărbune, ci și de la gaz spre producția de energie verde: „Centralele de gaz de capacitate mică sunt poluatoare, iar peste un timp, ele nu vor mai fi o soluție viabilă tehnic (și nici economic) și orașul va avea nevoie de un sistem de termoficare centralizat și nepoluator.”

În fotografie pregătesc conferința de presă cu Emil Șerpe director general Colterm și cu Bogdan Nanu, director adjunct.