Nevoia de a rentabiliza învăţământul preuniversitar şi universitar, prin crearea unor oportunităţi de educare alternative, care să răspundă în mod direct nevoilor şi solicitărilor agenţilor economici, precum şi imperativul renunţării la unele cutume impuse de cei care au transformat învăţământul superior într-o afacere se anunţă subiecte de dezbatere pe agenda politicienilor locali liberali.

Concept integrat de educare şi creare de perspective 

Prezent, vineri, în conferinţa de presă săptămânală a P.N.L., senatorul de Timiş Ben Oni Ardelean a anunţat că intenţionează să susţină un proiect menit să apropie şcoala de mediul socio-economic, prin implementarea unui concept integrat de educare şi crea­re de perspective, adresat atât mediu­lui preuniversitar, cât şi celui universi­tar. Iniţiativa în sine ar avea, potrivit senatorului liberal, un temei concret. Acesta susţine că mulţi dintre agenţii economici au invocat, în întâl­nirile avute cu el, că nu mai există pe piaţă meserii precum cea de textilist sau cea de vopsitor. În acest context, Ben Oni Ardelean afirmă că e nevoie de deru­larea unui proiect de rentabilizare prin crearea de şcoli profesionale care să răspundă atât nevoilor educatorilor, cât şi ale agenţilor economici, invo­când în acest sens funcţionarea deja cu bune rezultate a unor proiecte-pilot –  unul la Cugir, în parteneriat cu compa­nia Daimler, şi altul la Braşov.

Astfel de programe naţionale con­cepute pentru a rentabiliza procesul educaţional, ar putea contribui, potrivit senatorului liberal, inclusiv la reduce­rea ratei de eşec constatată în ultimii ani la examenul de bacalaureat şi la eva­luările naţionale. În plus, şcolile profe­sionale şi cele de meserii ar putea crea un corp de profesionişti care să men­ţi­nă tradiţia ramurilor industriale de pre­lucrare specifice fiecărei zone în parte.

Opinia lui Ben Oni Ardelean a fost susţinută şi de primarul Nicolae Robu, care a opinat că abordarea potrivit căreia elevii trebuie să urmeze o formă de învăţământ superior după absolvirea liceului provine din “altera­rea mentalităţii oamenilor” şi dintr-o „idee nocivă însămânţată în mentalul colectiv şi întreţinută de interesele financiare ale celor care au făcut din învăţământ o afacere”. 

„Copiii sunt diferiţi între ei din naştere, iar în procesul educaţional diferenţierile se accentuează, în acord cu înzestrările native ale fiecăruia”, mai spune Nicolae Robu, care a preci­zat că unii sunt înzestraţi să fie foarte buni meseriaşi, iar alţii vor deveni aca­demicieni, dar că „nu e niciunul mai presus de celălalt, cu toţii trebuie respectaţi şi au un rol important într-o comunitate”.

Nicolae Robu a evocat în context şi exemplul învăţământului dual după mo­del german care este deja func­ţional în Timişoara, fiind susţinut de către Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană şi de companii priva­te timi­şorene, şi a invocat nevoia cre­ării unor parteneriate credibile între şcoli, Muni­cipalitate şi reprezentanţii companiilor.