Un aer mai proaspăt pentru Timişoara, obţinerea de profit din valorificarea biomasei şi un exemplu pentru potenţialii întreprinzători – acestea sunt câteva dintre obiectivele enunţate de edilul Nicolae Robu. 240 de tone de biomasă pe an vor putea fi obţinute ca urmare a valorificării producţiei unei plantaţii de opt hectare de salcie energetică plantată la Timişoara.

Mai mult aer curat pentru timişoreni

Primăria Municipiului Timişoara şi-a asumat reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 20% până în anul 2020. În acest sens, s-a decis plantarea de salcie energetică, pe o suprafaţă de 8,11 hectare de teren, în zona Ciarda Roşie. Primarul Nicolae Robu spune că cheltuielile prilejuite de realizarea plantaţiei de salcie energetică s-au ridicat la 67.378 de lei, sumă asigurată integral din bugetul Primăriei Timişoara. Edilul se declară încrezător că această soluţie de a produce energie se va dovedi extrem de eficientă în perspectivă, ea putând furniza materie primă pentru viitorul incinerator de deşeuri al oraşului. În plus, spune el, plantarea celor peste 110.880 sălcii s-a realizat şi cu aportul voluntar al unei echipe de studenţi din cadrul Universităţii Politehnice, care activează într-un ECO-club.

Directorul Direcţiei de Mediu din Primărie, Adrian Bere, anunţă că preţul unei tone de biomasă recoltată este, la momentul recoltării, de aproximativ 30 de euro, urmând ca, prin uscare, valoarea energetică să crească, astfel încât preţul poate ajunge până la 60 – 70 euro/tonă. În medie, se produc 30 de tone de biomasă anual/hectar, ceea ce ar însemna că într-un an ar rezulta de pe suprafaţa plantată din zona Ciarda Roşie mai bine de 240 de tone de biomasă anual.

„Munca aici, la această plantaţie, am început-o acum, în noiembrie. A fost dificil, mai cu seamă din cauza stării în care se afla terenul. Au fost suprafeţe întregi pe care a existat vegetaţie spontană ajunsă la o înălţime impresionantă şi, după ce am curăţat terenul de această vegetaţie, pe alocuri chiar luxuriantă, a urmat o altă parte dificilă, în momentul în care am intrat cu tractoarele, pentru că în sol era plin de rădăcini”, spune unul dintre reprezentanţii furnizorului de material săditor. Plantarea butaşilor de salcie energetică s-a făcut pe rânduri paralele, situate la o distanţă de 75 de centimetri unii de alţii.

Pe fiecare hectar de teren au fost plantaţi în medie 13.860 de butaşi.

Cultura urmează să fie erbicidată, în primăvară, şi prăşită şi va beneficia de mai multe fertilizări succesive. Din momentul în care butaşii încep să crească, planta poate fi recoltată anual sau o dată la doi ani, sub formă de lujeri sau de aşchii.

O sursă de energie mai eficientă decât petrolul

Aceast varietate de salcie a fost achiziţionată de la Rebina Agrar, una dintre cele două companii din România autorizate să cultive şi să distribuie material săditor constând în butaşi de salcie energetică aclimatizaţi. Wilhelm Hollerbach, managerul companiei, spune că salcia energetică creşte sub formă de tufişuri, a căror înălţime poate ajunge până la circa patru metri înâlţime şi că perioada propice pentru cultivare e sezonul rece, atunci când umiditatea din sol este crescută şi când butaşii nu se află în faza de vegetaţie. Wilhelm Hollerbach afirmă că terenul din Ciarda Roşie este unul ale cărui textură, grad de umiditate şi permeabilitate scăzută îl recomandă din plin pentru realizarea unei astfel de plantaţii.

Butaşii de salcie energetică sunt nişte clone, la ameliorarea cărora s-a lucrat în laborator, explică reprezentantul Rebina Agrar, iar printre particularităţile acestora se numără şi faptul că, în perioada de creştere activă, lăstarii pot creşte cu până la 3,5 cm pe zi.

Salcia energetică mai poate fi utilizată şi în industria lemnului şi a hârtiei, în industria farmaceutică, la fabricarea aspirinei, în horticultură, pentru constituirea unor perdele de protecţie a culturilor sau a căilor de comunicaţie, dar şi pentru ameliorarea calităţii unor terenuri degradate. În plus, spun producătorii, un hectar de salcie energetică plantat poate absorbi mai mult de 200 de tone de dioxid de carbon din aer în trei ani.

Planta are o mare putere de regenerare şi poate genera profit încă din primii ani de la plantare, în condiţiile în care nu necesită cheltuieli legate de îngrijire. În fiecare an, poate fi recoltată, iar produsul obţinut este supus deshidratării şi utilizat apoi ca material energetic. În plus, cultura de salcie energetică prezintă numeroase avantaje, printre care şi acela că se poate exploata mai bine de 25 de ani, fără să presupună alte cheltuieli de întreţinere. Potrivit informaţiilor oferite de producătorul de material săditor, salcia energetică are o putere calorică extrem de ridicată, de aproximativ 4 900 kcal/kg.

Salcia energetică mai poate fi utilizată şi în industria lemnului şi a hârtiei, în industria farmaceutică, la fabricarea aspirinei, în horticultură, pentru constituirea unor perdele de protecţie a culturilor sau a căilor de comunicaţie, dar şi pentru ameliorarea calităţii unor terenuri degradate. În plus, spun producătorii, un hectar de salcie energetică plantat poate absorbi mai mult de 200 de tone de dioxid de carbon din aer în trei ani.

De asemenea, potrivit informaţiilor oferite de producătorul de material săditor, salcia energetică reprezintă în acest moment cea mai importantă sursă de biomasă, puterea calorică a acesteia depăşind-o pe cea a gazelor sau a petrolului. Astfel, un kilogram de biomasă uscată produce energie echivalentă cu un kilogram de huilă, cu 0,5 litri de petrol sau cu 0,5 metri cubi de gaz metan.