Proiectul noului stadion al Timişoarei, anunţat în campania USL de acum doi ani, nu a trecut de faza de intenţie. În momentul de faţă, proiectul este pasat între Primărie şi arhitecţii care, potrivit Municipalităţii, nu sunt interesaţi de proiect. Sunt, însă, trecute cu vederea “amănunte” mult mai importante, legate de faptul că, de pildă, situaţia terenurilor din zonă este extrem de încurcată din punct de vedere cadastral, iar situaţia ar trebui rezolvată încă de a se discuta de un eventual studiu de fezabilitate, care va costa destul de mult, proporţional cu proiectul în sine.

Un proiect pentru care există doar intenţii

Conform conducerii Primăriei Timişoara, proiectul noului stadion al Timişoarei, promis în timpul campaniei USL pentru alegerile locale, nu a fost abandonat, însă nici nu a trecut de faza de intenţie. Cu toate că, în momentul de faţă, nici nu există echipă care, prin rezultate, să justifice realizarea unui nou stadion, Primăria Timişoara a iniţiat la începutul anului trecut un concurs de soluţii arhitecturale care, însă, s-ar fi lovit de dezinteresul arhitecţilor. “O să renunţăm la ideea de concurs de soluţii din cauza atitudinii pe care o au arhitecţii. Nu s-a făcut niciun progres până în momentul de faţă. Concursul de soluţii, aşa cum este el definit în lege, înseamnă nişte paşi, şi iată că stăm pe loc de un an. Nu este pregătită nici acum documentaţia pentru a lansa concurs de soluţii”, spune primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Reprezentanţii Municipalităţii declară că au nu au apărut soluţiile aşteptate pentru construcţia noului stadion, deşi a fost contactat în acest sens şi Ordinul Arhitecţilor, care are un departament la nivel naţional care se ocupă de acest gen de proiecte.

În lipsa acestor soluţii, Primăria va iniţia direct, dacă nu anul acesta, “cu certitudine în 2015”, licitaţia pentru achiziţia documentaţiei – respectiv studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru proiect. „Sigur că noi nu avem finanţarea, eu nu fac ca PSD, să vin să vă spun poveşti… Noi trebuie să lucrăm anticipativ, să facem studiul de fezabilitate şi proiectul, pentru că acestea le putem suporta din banii noştri. O să stabilesc un termen până la care dacă nu se predă documentaţia pentru lansarea concursului de soluţii organizăm licitaţie şi nu mai aşteptăm după nimeni”, afirmă Nicolae Robu. Cert este faptul că, în momentul de faţă, nu există nici măcar perspective pentru finanţarea unei asemenea investiţii, care s-ar ridica la peste  40 de milioane de euro.

Deranjaţi de declaraţiile conducerii Primăriei Timişoara, conform cărora nu ar fi existat interes pentru înaintarea de soluţii pentru un astfel de proiect,  reprezentanţii Filialei Teritoriale Timiş a Ordinului Arhitecţilor din România au reacţionat, susţinând că a existat doar o discuţie de principiu pe tema noului stadion. „Lucrurile au stagnat din cauza clarificării situaţiei juridice a terenului destinat noului stadion, primăria urmând să solicite oficial ajutorul departamentului naţional de concursuri din cadrul Ordinului Arhitecţilor din România în momentul clarificării acestor probleme”, declară preşedintele filialei Filialei Timiş a OAR, Vlad Gaivoronschi.

Probleme vechi cu terenul

Poziţia exprimată de OAR, în care se menţionează statutul incert al terenului este confirmată chiar şi de Primăria Timişoara, care recunoaşte că în zona Stadionului “Dan Păltinişanu”situaţia cadastrală a terenurilor deţinute de municipalitate este extrem de încurcată.

Într-un proiect de hotărâre publicat la începutul anului, Primăria a recunoscut că situaţia terenurilor din zonă este neclară din punct de vedere al documentaţiei cadastrale. „Prin acest proces se pune de acord situaţia reală din teren cu planul de carte funciară existent, fiind o operaţiune de actualizare a planurilor existente prin includerea tuturor detaliilor apărute ulterior întocmirii iniţiale a planului”, spun specialiştii administraţiei locale. Aceştia susţin că reambularea zonei se impune deoarece în urma dezlipirilor succesive, produse în perioada 1946 – 2014, nu se reuşeşte identificarea parcelelor. „Prin reambulare se va renumerota întreaga zonă, numerele topografice vechi se sistează, fiecare imobil urmând să primească un număr topografic/cadastral nou”. Primăria a mai ţinut să precizeze, în acelaşi context, că tot acest proiect se impune şi pentru reglementarea situaţiei juridice a bazelor sportive, a terenului aferent bazinului de înot olimpic, a căilor de acces şi zonelor verzi.

La ultimul inventar al patrimoniului public al Primăriei, zona terenurilor din jurul Stadionului „Dan Păltinişanu” au intrat la categoria „rămâne să vedem.”

Deocamdată, Primăria a stabilit că zona de agrement Stadion face parte din domeniul public, şi cam atât. „Pentru acest obiectiv, există mai multe litigii pe rolul instanţelor de judecată. Se vor identifica numărul topografic şi situaţia cadastrală pentru terenurile acestei baze. Se va solicita Biroului Spaţii cu Altă Destinaţie, urmărirea şi transmiterea rezultatelor finale cu privire la stadiul acţiunilor”, spun reprezentanţii Municipalităţii. Cu alte cuvinte, deocamdată, situaţia nu poate fi lămurită şi nu se ştie când ar exista şanse să se clarifice, din punct de vedere cadastral.

Consilier local: “Fără bani de la Guvern, Primăria nu va putea realiza o asemenea investiţie”

Consilierul local PDL Simion Moşiu susţine că, fără asigurarea unei cofinanţări din partea Guvernului, nu există nicio şansă ca acest proiect să demareze măcar la Timişoara. “Au trecut doi ani şi jumătate de la data alegerilor locale, şi am rămas tot la stadiul de «o să..». Dacă nu s-a profitat de perioada în care conducerea Primăriei Timişoara era agreată de USL, acum sunt şanse şi mai mici să se aloce bani pentru o asemenea investiţie. În acest context, nu se poate uita nici de activitatea majorităţii parlamentarilor de Timiş, care nu au făcut nimic, dar absolut nimic pentru Timişoara de când şi-au început mandatul. Stadionul, în caz că s-a uitat acest lucru, era unul dintre punctele promise în campania electorală a USL-ului. Şi iată că acum, după doi ani, nu a trecut de faza de intenţie. Dacă acum se pasează responsabilitatea dintr-o parte în alta, acest lucru nu încălzeşte cu nimic electoratul”, precizează Simion Moşiu.

Investiţii de amploare în vechiul stadion

În plus, în contextual intenţiei realizării unui nou stadion, nu trebuie uitate sumele investite de-a lungul timpului în modernizarea vechiului stadion. Din acest punct de vedere, este deja celebră povestea nocturne de pe stadion. Nocturna timişoreană, proiectată cu o capacitate de iluminare de 1465 de lucşi, conform datelor oficiale ale Ligii Profesioniste de Fotbal, a costat, potrivit bugetului rectificat al Consiliului Judeţean Timiş pe anul 2003, 60 de miliarde de lei vechi, adică şase milioane de lei noi. Ceea ce înseamnă, la cursul de atunci, aproximativ 1,7 milioane de euro.

Ulterior, de-a lungul anilor care au trecut, mai multe municipii din ţară care aveau sau încă au echipe de primă ligă şi-au construit instalaţii similare, după standardele FIFA. De exemplu, în 2007, echipa CFR Cluj a inaugurat, pe Stadionul “Constantin Rădulescu”, o instalaţie de nocturnă, socotită a fi de ultimă generaţie, una dintre cele mai performante din Europa de Est, cu o capacitate de iluminare de 1.600 de lucşi (deci, mai performantă decât cea de la Timişoara), preţul total al instalaţiei fiind de 1,5 milioane de euro, aproximativ 50 de miliarde de lei vechi.

Dincolo de aceste cifre, care arată că administraţia judeţeană nu a făcut o afacere prea inspirată cu această achi­ziţie, există recunoaşteri oficiale ale neregulilor ce au vizat această tranzac­ţie. Astfel, încă din 2005, solicitat să emită un punct de vedere oficial pe această chestiune, Ministerul de Inter­ne preciza: “În cursul anului 2003, fosta conducere PSD a Consiliului Ju­deţean Timiş a achiziţionat o instalaţie de nocturnă la Stadionul «Dan Păltini­şanu». În urma acestei achiziţii au apă­rut critici inclusiv în mass-media loca­lă, de natură a evidenţia faptul că această investiţie s-a aprobat fără a se organiza licitaţie publică şi la un preţ exagerat.”

Pe lângă aceste dotări, în anul 2009, CJ Timiş a realizat investiţii de amploare în stadion, în vederea susţinerii aici a meciurilor pe care FC Timişoara, patronată de Marian Iancu, le-a jucat în UEFA Champions League, adică doar câteva meciuri. Atunci, după efectuarea în proporţie de 80% a lucrărilor, s-a ajuns la concluzia că mai e necesară o sumă suplimentară de aproximativ 170.000 de euro, pentru definitivarea lucrărilor programate. Pentru că nu mai avea timp să organizeze licitaţii, contractul iniţial de 800.000 de lei, adică peste 180.000 de euro, a fost împărţit, pe 14 firme contractante, pe a căror bună credinţă a mizat administraţia judeţeană. În total, pentru susţinerea aici a meciurilor din Champions League, CJ Timiş a plătit peste 350.000 de euro.

Atunci, investirea banilor alocaţi de la administraţia judeţeană în repararea a peste 16.000 de scaune părea ciudată, având în vedere că, potrivit reprezentanţilor Brigăzii Mobile de Jandarmi Timişoara, care intervine atunci când pe stadion sunt evenimente soldate cu vătămări corporale şi distrugeri, doar câteva sute de scaune fuseseră distruse de suporteri. Or, 16.000 de scaune înseamnă jumătate din capacitatea stadionului.