Haos şi în cazul atestatelor de producător

Consilier judeţean din Opoziţie: “E o dezorganizare organizată, nu se ştie cine mai controlează pieţele”

Control-piataLa fel ca în cazul sistemului cu carduri de sănătate, noile reglementări privitoare la atestatele de producători care trebuie să fie deţinute de către cei care vând în pieţe – intrate în vigoare de la 1 – par să fi dus şi în Timiş la un haos organizat, la o situaţie în care “nimeni nu mai controlează pe nimeni”, după cum susţin unii reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Timiş.

 

“În momentul de faţă se face comerţ clandestin în pieţe”

Teoretic, de la 1 mai toţi comercianţii din pieţe ar trebui să aibă atestate de producător, care să înlocuiască vechile certificate de producător, şi care se presupune că ar avea rolul de a combate specula.

Practic, lucrurile nu stau aşa, pentru că la nivel administrativ, şi la Consiliul Judeţean, şi la Primării, nu a existat pregătirea necesară pentru ca sistemul să fie funcţional.

tiberiu lelescu“La Consiliul Judeţean s-au făcut acele tipizate, s-au dat la multiplicat, dar lucrurile nu merg bine, pentru că aceste atestate nu au ajuns la producători. Mulţi nu ştiau de existenţa lor, şi se poate spune că în momentul de faţă se face comerţ clandestine în pieţe. Este un haos total, nimeni nu controlează pe nimeni”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu, fost director al Direcţiei Agricole Timiş.

Teoretic, în total, 15.000 de atestate de producător ar trebui se fie distribuite în aceste zile, în judeţ. Numărul scriptic – raportat la certificatele de producător – e foarte mare, şi este de natură să arate că o parte din cei care le solicită sunt speculanţi, care au cel mult câţiva metri pătraţi de suprafaţă cultivată, şi au nevoie de aceste documente pentru a vinde marfă de import în pieţe.

Deşi acest document este obligatoriu pentru comercializarea produselor agicole obţinute în gospodăria proprie, până acum doar Primăriile Tormac şi Bethausen au solicitat un număr ceva mai mare de atestate de producător de la CJ Timiş. În Timişoara, nici măcar zece producători de legume şi fructe din pieţele oraşului nu şi-au ridicat noile atestate, deşi în lipsa acestora, nu ar mai putea să-şi vândă marfa.

stefan victor dir sc piete“Producătorii care frecventează pieţele din Timişoara nu şi-au scos în totalitate aceste atestate. Totuşi, nu am vrea să fim noi cei care luăm măsurile, să nu lăsăm producătorii să vândă marfa proaspătă. În Girocului nu este niciun atestat, în Badea Cârţan – două, în Lipovei două, în Dacia trei, iar în Piaţa 700 două. Foarte, foarte puţine”, a declarat şeful Pieţe SA, Victor Ştefan.

Numărul foarte mic de solicitanţi de atestate de producător contrastează cu numărul celor care solicitaseră, în sistemul vechi, certificate de producător pentru “agricultura intensivă” făcută în Timişoara. Anul trecut, Primăria Timişoara a eliberat sau reînnoit 359 de certificate de producător, numărul acestora fiind în creştere, în raport cu 2013. „În baza cererilor formulate de către persoane fizice, în urma verificărilor efectuate la gospodăriile populaţiei şi în urma întocmirii proceselor-verbale de constatare, în anul 2014 s-au eliberat 170 de certificate de producător (în anul 2013, 128 certificate) şi s-au aplicat vize trimestriale în 189 de cazuri (în anul 2013, în 194 de cazuri). Comparativ cu anul 2013, modificarea numărului cererilor depuse în anul 2014 pentru eliberarea certificatelor de producător sau pentru acordarea vizelor trimestriale este nesemnificativă, numărul de certificate de producător eliberate a crescut, iar numărul de vize trimestriale aplicate a rămas aproximativ acelaşi”, comunicau reprezentanţii Primăriei. Dincolo de faptul că e greu de imaginat unde sunt terenurile necesare pentru certificarea a sute de producători, este ciudat faptul că numărul acestora nu se regăseşte în noul sistem, în care se fac verificări mai minuţioase.

Un sistem “inovator”

Legat de noile proceduri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că producătorii agricoli au solicitat peste 380.000 de cereri pentru atestate şi 300.000 de carnete de comercializare, pentru a respecta astfel noile prevederi legislative, care au intrat în vigoare la 1 mai.

“Legea se aplică celor care produc şi care vor să comercializeze produsele pe care le obţin. După aplicarea acestei legi, consumatorii vor cunoaşte mult mai multe lucruri despre produsele pe care le cumpără din piaţă, despre calitatea acelor produse şi a locului de provenienţă a acestora.  La nivel naţional sunt solicitate de consiliile judeţene 380.000 de atestate de producători şi au fost solicitate peste 300.000 de carnete de comercializare. Momentan nu avem o situaţie centralizată a numărului de atestate care au ajuns la producători. E posibil să fie cazuri izolate prin care aceste atestate să nu fi ajuns deja la producători, dar nu va exista nicio derogare de la lege”, a declarat ministrul Agriculturii.

Atestatul de producător, care înlocuieşte certificatul de producător, are o valabilitate de un an, în timp ce un carnet nou de comercializare va fi emis doar după ce precedentul va fi completat în întregime.

Amenzile de care sunt pasibili cei care nu se vor conforma sunt drastice. Cea mai mică dintre abateri este considerată neafişarea etichetei produsului şi se va lăsa cu o amendă între 100 lei şi 300 lei. Utilizarea necorespunzătoare a carnetului de comercializare se sancţionează cu amenzi de la 200 până la 1.000 de lei.

De la 3.000 până la 4.000 de lei va fi sancţiunea aplicată ţăranilor care vor transporta produse agricole de la locul de deţinere la cel de comercializare fără a deţine o filă completată corespunzător cantităţilor şi structurii sortimentelor.   

Dacă producătorii vor vinde, în baza carnetului de comercializare, alte produse decât cele din producţia proprie, amenda va fi între 7.500  şi 15.000 lei.

Sancţiunile sunt extrem de mari pentru cei care vor fi depistaţi vânzând în pieţe fără a avea un atestat de producător valabil şi un carnet de comercializare: între 15.000 lei şi 22.500 lei.

Dubii legate de eficienţa noilor reglementări

Tarani cu legumeReprezentanţi ai CJ Timiş spun că ar fi păcat ca ţăranii care vin cu ceapă, usturoi, ridichi şi alte produse vegetale de sezon, precum şi cei care vând lapte, brânză, ouă şi alte produse de origine animală să nu solicite de la Primării eliberarea atestatelor şi carnetelor de comercializare, pentru că nu vor mai avea acces în pieţe fără aceste documente. 

Practic, este greu de spus cât de multe va schimba noua procedură, într-un sistem dominat de bişniţă şi intermediari. “Nu ştiu cine mai face verificări acum. Primăriile nu prea au personal, Direcţiile Agricole, din câte ştiu, sunt la un pas de desfiinţare şi, oricum, nu prea mai au competenţe, cele mai importante atribuţii fiind preluate de APIA şi Camerele Agricole Judeţene. Şi, dacă nu se ştie cine controlează, trebuie să ne aşteptăm la un haos total. Şi de aceea şi preţurile ai luat-o razna, sunt ca la supermarket, pentru că o bună parte din marfă este de import, vândută cu certificate de producător. Se pierde controlul asupra situaţiei, totul e vraişte”, spune Tiberiu Lelescu.

În opinia sa, haosul generalizat ar putea fi accentuat de controalele ANAF: “Nu se aşteaptă nimeni ca o bătrână care vinde patru fire e usturoi în piaţă să aibă casă de marcat. Totuşi, case de marcat ar trebui să existe la cei care vând marfă de import, pe trei – patru mese în piaţă, şi care au un volum de vânzări mare. Şi nu aş vrea să văd că ANAF îşi concentrează eforturile pe micii producători, pe care îi sufocă cu controale, fără să îi deranjeze pe marii importatori, care aduc marfă în ţară cu sutele de tiruri. Acolo e marea evaziune, nu la ţăranul care vinde câteva kilograme de cartofi în piaţă”.

Astfel, chiar şi cu aceste schimbări, marea problemă locală legată de pieţele agro-alimentare, care nu e rezolvată de noua lege – ce lasă competenţe de control şi emitere de documente tot la Primării – e cea a bişniţarilor cu certificate de producător eliberate ilegal, de regulă de unele Primării din vecinătatea Timişoarei. Pieţele agro-alimentare din Timiş continuă să fie dominate de aceşti intermediari care, cu marfă de import, au eliminat treptat accesul la spaţii de vânzare al micilor producători. Şi în acest fel, astăzi, timişenii îşi fac cumpărături în pieţe cu preţuri unde peste 80% din marfă este de import. Acest gen de afaceri şi acapararea pieţelor agroalimentare de către importatori şi intermediari nu ar fi posibilă dacă autorităţile ar face un control eficient al modului în care sunt eliberate şi utilizate certificatele de producător.

În urmă cu câţiva ani, exista la nivelul Direcţiei Agricole Timiş o comisie mixtă de control, formată din reprezentanţi ai Poliţiei, ai Jandarmeriei, ai Finanţelor, care făcea periodic acţiuni de control ce vizau certificatele de producător. Însă respectiva structură a fost desfiinţată. În mod normal, specialiştii Primăriei care emit aceste certificate ar trebui să verifice sinceritatea celor care susţin că au cultivate anumite suprafeţe cu legume şi fructe şi cer certificate de producător pentru a le vinde pe piaţă. Dar, din comoditate sau din lipsă de personal de control, aceste verificări nu se fac niciodată.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro