Patru organizaţii neguvernamentale au trimis azi o scrisoare deschisă mai multor instituţii din ţară şi din UE, solicitând anularea unui proiect al SRI, despre care susţin că ar fi unul „de supraveghere în masă”.

„«SII Analytics», are un potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României”

Patru organizaţii neguvernamentale – ActiveWatch, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Asociația pentru Tehnologie și Internet şi Centrul de Resurse Juridice – au trimis astăzi o scrisoare deschisă mai multor instituții naționale și europene (Comisia Europeană, Ministerul Fondurilor Europene, Guvern, MCSI, Comisia de Control a SRI şi CSAT), exprimându-și îngrijorarea cu privire la un proiect de supraveghere în masă implementat de Serviciul Român de Informații, cu o finanțare europeană. 

Semnatarii scrisorii atrag atenţia că SRI a câștigat un proiect pe fonduri europene (axa 2 – OS 2.3. Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare) prin care intenționează să achiziționeze software și hardware de 25 de milioane de euro pentru „consolidare și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice”.

„Proiectul, numit «SII Analytics», are un potențial de supraveghere generalizată a întregii populații a României – un adevărat sistem informatic Big Brother – fără a avea prevăzută vreo măsură de garantare a drepturilor cetățenești sau de limitare a accesului SRI sau al altor instituții publice la datele personale colectate și integrate în acest sistem, scăpare ce încalcă serios drepturile fundamentale”, avertizează reprezentanţii celor patru ONG-uri. Trecând în revistă principalele probleme ale proiectului:

1. Supraveghere generalizată prin combinarea bazelor de date

ONG-urile semnatare atrag atenţia că proiectul își propune să aducă împreună baze de date de la majoritatea instituțiilor publice românești și să permită căutarea avansată în acestea a oricăror informații despre toți cetățenii: „De exemplu prin capitolul de «analiză comportamentală», orice cetățean ar putea avea o fișă «de bună purtare» (constituită din informații adunate din toate bazele de date guvernamentale), inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fișe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate. Acestea pot fi corelate cu alte informații publice (de ex. informațiile de pe un cont de Facebook), pentru crearea de profile individuale”.

2. Lipsa oricăror garanții și potențialul de abuz

Prin agregarea bazelor de date, atrg atenţia semnatarii scrisorii deschise, SRI va avea acces necontrolat la orice informație despre toți cetățenii, o chestiune nereglementată în acest moment în legislația română: „Legea de funcționare a SRI datează din 1991 și ea nu prevede mecanisme eficiente de control prin care să se garanteze că riscul abuzurilor de orice fel este redus și că atunci când se produc abuzuri ele vor putea fi sancționate, iar victimele despăgubite.

Acest proiect, mai arată cele patru ONG-uri, prevede că informațiile despre cetățeni pot fi accesate de pe un număr uriaș de terminale (peste 750), „deci practic orice persoană din cele peste 1000 ce vor avea acces la sistem va avea posibilitatea să îl folosească și în orice scop personal, fără a putea fi controlate efectiv sau fără ca cetățeanul să știe”.

3. Bani europeni pentru încălcarea drepturilor europene

Reprezentanţii celor patru ONG-uri spun că proiectul a fost depus ăn 9 iunie, la o zi după ce apelul pentru fondurile europene structurale (axa 2 – OS 2.3) a fost lansat public, și a fost aprobat foarte repede, în ciuda faptului că acesta încalcă în mod flagrant documentele constitutive ale UE, în speță dreptul la viața privată și la protecția datelor cu caracter personal (prevăzute de art. 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE). În acest moment, mai spun acestea, SRI derulează deja o licitație pentru achiziția echipamentelor necesare și a softurilor.

4. Rolul SRI în eGuvernare & scopul ascuns al proiectului

„Conform legii, SRI nu are nicio competență pe domeniul eGuvernării sau pe «dezvoltarea funcției de prevenție, detectare și luare de măsuri pentru reducerea redundanței plăților în zona publică», așa cum sunt scopurile declarate ale proiectului”, subliniază cele patru ONG-uri. Mai mult, atrag atenţia, anumite părți din proiect (de exemplu, capitolele de „Recunoaștere facială” sau „Interceptarea comunicațiilor” din documentul explicativ) arată că proiectul are și un scop nedeclarat – acela de supraveghere generalizată a întregii populații: „De exemplu, baza de date de recunoaștere facială cu aproximativ 50 – 60 de milioane de imagini frontale (gen carte de identitate sau pașapoarte), la care SRI are acces nelimitat și nesupravegheat, nu are nici o utilitate/justificare în «prevenirea fraudei», așa cum pretinde SRI în descrierea proiectului, fiind de fapt o formă de spionare a vieții private a tuturor cetățenilor. O analiză de interpretare a caietului de sarcini care ne ridică aceste suspiciuni majore o regăsiți în acest document explicativ”.

Semnatarii acestei scrisori publice solicită de urgență: anularea licitației și a proiectului care încalcă drepturile fundamentale, includerea în condițiile de accesare a fondurilor europene, explicit, a interdicției folosirii acestora pentru încălcarea sau limitarea drepturilor cetățenilor, dezbaterea publică a rolului exact al SRI în societatea românească, inclusiv a legislației conexe, ca și a garanțiilor eficiente pentru stoparea abuzurilor de acest tip, și transparenței instituționale pentru orice proiect care depășește cadrul original de securitate națională.

Judecător: „Supravegherea comunicaţiilor se poate face doar cu autorizarea judecătorului, altfel e ilegală”

Judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, declară că amploarea riscului intruziunii în viaţa privată a fiecărui cetăţean din România de către un serviciu secret al statului, semnalată de organizaţii, constituie o problemă extrem de serioasă, motiv pentru care trebuie să fie tratată transparent şi responsabil de autorităţi. „Orice putere crescândă a unui serviciu secret, cu atât mai mult cu cât face posibilă violări grave ale drepturilor şi libertăţilor individuale, înseamnă o îndepărtare de la democraţie. Fiecare cetăţean trebuie să ştie, de aceea, ce implică o astfel de intruziune a unui serviciu secret în viaţa privată, să înţeleagă exact consecinţele îngrădirii propriilor drepturi şi libertăţi şi de ce plăteşte acest preţ”, atrage atenţia magistratul.

Adăugând că problema este cu atât mai importantă cu cât „finanţarea acestui proiect cu potenţial de supraveghere în masă a românilor se face din fonduri europene, iar UE este fondată pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, ca valori comune ale statelor membre”.

Magistratul atrage atenţia că, în mod normal, supravegherea comunicaţiilor se poate face doar în contextul stabilit de Codul de Procedură Penală, deci cu autorizarea judecătorului, altfel aceste activităţi sunt ilegale. „Unde va instala SRI-ul aceste echipamente, ce date doresc să intercepteze şi cu ce autoritate vor analiza şi stoca datele și informațiile rezultate în urma acestei monitorizări?”, se întreabă aceasta.

Dana Gîrbovan mai spune că instituţiile statului trebuie să răspundă public de îndată acestor argumente și critici aduse unui program de supraveghere potenţială în masă a românilor. „Este îngrijorător să vedem tot mai des astfel de programe sau propuneri – cum a fost recent şi cea privind plățile cu cardul – prin care se încearcă îngrădirea tot mai accentuată a drepturilor şi libertăţilor câştigate prin eliberarea de comunism în 1989”, conchide preşedintele UNJR.