Întâlnirea pe care a avut-o marţi conducerea Primăriei Timişoara cu membrii clanului Cârpaci, împreună cu mai mulţi lideri naţionali ai romilor a readus în discuţie vechea poveste a unor palate ţigăneşti ridicate în Timişoara fără respectarea prevederilor legale în domeniul urbanismului. Primarul Nicolae Robu spune că va cere dărâmarea turnuleţelor de la acest gen de construcţii şi intrarea construcţiilor în legalitate. Fostul viceprimar Adrian Orza susţine că acest  demers nu este singular, că, fosta administraţie Ciuhandu a iniţiat peste 250 de procese pentru acest gen de construcţii, dar că judecătorii sunt cei care dau undă verde Primăriei pentru demolare. Şi nu o dată, deşi avea dreptate, Municipalitatea a pierdut aceste procese.

Declaraţii “de război”

Întrevederea de marţi a li­derilor comunităţii rome cu conducerea Primăriei, începută după ce clanul Cârpaci a eva­cuat o secţie a Spitalului de Co­pii din Timişoara dintr-un imo­bil pe care îl cumpărase, iar pri­marul Nicolae Robu a anun­ţat că va cere executarea silită a aceluiaşi clan pentru o amen­dă neplătită de 365.000 de lei, a readus în discuţie problema palatelor ţigăneşti neautorizate din Timişoara.

După ce a precizat că a ce­rut Poliţiei şi Parchetului să investigheze toate acumulările masive suspecte de proprietăţi imobiliare din 1990 şi până în prezent, primarul Nicolae Ro­bu a anunţat că a cerut rromi­lor, prin liderii lor, să înlăture tur­nuleţele de pe clădirile din Ti­mişoara şi să aducă imobilele în ar­mo­nie cu arhitectura Timi­şoa­rei şi, în plus, să nu-şi mai aga­seze şi agreseze vecinii.

Dincolo de promisiunile din campanie, de anul trecut, legate de “instituirea strictă a disciplinei în construcţii la Ti­mişoara”, este greu de imagi­nat în ce măsură declaraţiile belicoase ale primarului vor pu­tea fi puse în practică. Şi aceas­ta pentru că, după cum specifi­că reprezentanţii fostei admi­nistraţii, intrarea în legalitate, mai mult sau mai puţin forţată, a acestor clădiri neautorizate nu depinde decât într-o mică de măsură de primărie.

250 de procese iniţiate de fosta administraţie, puţine câştigate

Fostul viceprimar al Timi­şoarei, Adrian Orza, în pre­zent consilier local din partea P.N.Ţ.C.D., spune că demersu­ri­le prin care se impunea in­tra­rea în legalitate a constructo­rilor de palate neautorizate în Timişoara depindeau doar în prima frază de Primărie, până când se ajunge în instanţă. “În timpul administraţiei noastre, în urma demersurilor Primă­riei, care a solicitat inclusiv demolarea construcţiilor care nu respectă prevederile de ur­banism, s-a ajuns ca Primăria să aibă peste 250 de procese pe rol, legate doar de această pro­blemă. O eventuală acţiune de demolare, pe o proprietate pri­vată, poate fi iniţiată doar în baza unei decizii a instanţei”.

Or, nu o dată, la acest tip de procese, deşi avea dreptate, în mod ciudat Primăria nu a primit câştig de cauză. În plus, exista tendinţa prelungirii aces­tor procese pe ani întregi, prin recursuri repetate şi invocarea de către avocaţi a tot felul de ex­­cepţii, şi solicitarea de amâ­nări. Apelarea la Justiţie a fost astfel un sprijin neaşteptat, ori de câte ori “ctitorii” de ocazie au fost somaţi de către structu­rile de control să intre în legali­tate. În loc să demoleze ime­diat construcţiile neautorizate, nu odată stricau aspectul zonei şi chiar puneau în pericol trecă­to­rii sau vecinii, constructorii certaţi cu legea angrenau auto­rităţile într-un proces care, cu toate etapele aferente, de la in­stanţa de fond, instanţa de apel, eventual instanţa supremă, ajun­gea să dureze extrem de mult. Timp în care constructorul continua să-şi ridice imobilul după cum credea de cuviinţă.

Şi anul trecut, o bună parte dintre cele peste 9.000 de procese în care a fost angrenată Primă­ria Timişoara au vizat tocmai neregulile pe linie de urbanism.

“Din păcate, Primăria nu a câştigat toate aceste procese. Din diverse motive. Din punc­tul meu de vedere, cred că şi acum se poate iniţia o campa­nie de informare şi conştientizare, la nivelul etniei rrome, în care să li se explice că regulile care se aplică pentru toţi trebuie să se aplice şi pentru ei. Din pă­ca­te, din punctul meu de vede­re, până acum au dat dovadă că nu vor să înţeleagă acest lucru”, afirmă Adrian Orza.

Fostul viceprimar al Timi­şoarei mai spune şi că legea este permisivă din acest punct de vedere. “Mulţi au dovedit că pot să fenteze cu uşurinţă legea, utilizând tot felul de lacune legislative. În plus, procesul de demolare nu este atât de sim­plu cum se crede. În cazul unor construcţii de acest fel tre­buiau demolate, de exemplu, unele elemente decorative de pe garduri sau construcţii, o parte din acoperiş, un turn sau mai multe. Or, legea prevede că în aceste cazuri demolarea trebuie făcută «la milimetru», iar cei care demolează ceva în plus sunt buni de plată”, explică Adrian Orza.

Gheorghe Ciuhandu: “Trenarea dosarelor, ani de zile, pe rolul instanţelor judecătoreşti nu poate fi imputat Primăriei”

La începutul anului trecut, probabil într-un demers pre­mergător campaniei electorale, fostul primar al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, declara că pe timpul mandatului său a demolat cinci astfel de case, chiar dacă a primit ameninţări cu moartea pentru îndrăzneala sa, şi a întocmit procese-verba­le la 91 de astfel de case, mare parte dintre acestea ajungând în instanţă. “Faptul că procesele trenează ani de zile pe rolul in­stanţelor judecătoreşti nu poa­te fi imputat Primăriei”, spunea atunci Gheorghe Ciuhandu.

Pentru lucrări fără auto­ri­zaţie la palatele ţigăneşti, situa­ţia prezentată de Municipalitate era următoarea : “În perioada anterioară anului 1996 au fost întocmite procese-verbale la un număr de 19 adrese. În perioa­da 1996 – 2002 au fost întocmite procese-verbale la un număr de 36 de adrese, iar în perioada 2002 – 2011, procese-verbale la 55 de adrese. În perioada 2010 – 2012 au fost întocmite trei refe­rate privind sesizarea organelor de urmărire penală pentru exe­cutarea de lucrări fără autoriza­ţie în zona de protecţie a monu­mentelor istorice”.

Cu această ocazie, fostul primar al Timişoarei a ţinut să răspundă acuzelor “total nefon­date” la adresa Primăriei şi a sa personal cu privire la “neimpli­carea în aşa-numita problemă a caselor ţigăneşti”. Punctul de vedere al fostului edil era urmă­torul: “Atunci când vine vorba de averi, Primăria nu are drep­tul şi posibilitatea să verifice dacă acestea sunt licite sau nu. Există alte instituţii ale Statului care ar trebui să se ocupe de acest aspect. Atât timp cât ca­racterul licit al averii se prezu­mă, nu avem cum să îi împiedi­căm pe cei care au bani să cum­pere case”.

Tot atunci, Primăria Timi­şoara anunţa că a decis că e ca­zul să pună în executare două sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile în ceea ce priveş­te aducerea la starea iniţială a unor imobile la care s-au exe­cutat lucrări de construcţie fă­ră autorizaţie. Unul era imobilul de pe bulevardul Mihai Viteazu, numărul 5, unde, deşi sentinţa de demolare rămăsese defini­tivă şi irevocabilă din vara anu­lui 2011, abia după jumătate de an s-a iniţiat demolarea. Al doi­lea imobil la care se trecuse la punerea în executare a sentin­ţei de aducere la starea iniţială era cel de pe strada Vasici (fos­tă Prislop), la numărul 7. În acest caz situaţia era şi mai ciudată, pentru că exista o sentinţă ră­masă definitivă şi irevocabilă în­că din 17 februarie 2010, nepusă în aplicare.

Municipalitatea promitea că, “pe măsură ce vom obţine din partea instanţelor judecă­toreşti alte sentinţe definitive, irevocabile şi executorii, se va trece şi la demolarea celorlalte construcţii ridicate ilegal în municipiul Timişoara”. Lucru care, până în prezent, nu s-a prea materializat, deşi conduce­rea Primăriei s-a schimbat.

Doar în cazul Casei Mühle s-a făcut sesizare penală

Deocamdată însă, primarul Nicolae Robu susţine că va iniţia demersuri concrete de intrare în legalitate a acestor construcţii neautorizate şi mai spune că  “toate transferurile de proprietate dubioase din averea colectivă naţională sau locală, spre diverse clanuri ţigă­neşti şi neţigănesti, respectiv spre diverse persoane şi firme private, au avut loc înainte ca eu să fi ajuns primar”.

În ceea ce priveşte proble­mele legate strict de urbanism, rezultatele vorbesc mai mult decât orice declaraţii. Astfel, în ultimii doi ani, deşi Primăria Ti­mişoara a promovat peste 100 de procese noi pentru obligarea persoanelor care au încălcat disciplina în construcţii să intre în legalitate, puţine cazuri de construcţie ilegală sau demolări neautorizate au ajuns să fie cer­cetate de Poliţie. Anul trecut, de pildă, a existat un singur caz înaintat Serviciului Juridic pen­tru sesizarea organelor de urmă­rire penală, fiind vorba de Casa Mühle, una dintre clădirile-simbol pentru arhitectura Timi­şoarei, care a ajuns o ruină în urma unui şir de evenimente similar cu cel al altor imobile de patrimoniu distruse în oraşul de pe Bega, Casa Mühle a ajuns acum zece ani în posesia unui clan de romi care a solicitat autorizaţii de construcţii pentru realizarea mai multor lucrări, ultimul act de acest gen fiind emis în iulie 2011. Lucrările au fost făcute fără se respecte autorizaţia de construcţie şi au distrus aproape complet acest imobil.

Cu un singur caz ajuns la Poliţie şi Parchet problema construcţiilor neautorizate din Timişoara nu se rezolvă.