Orhan Pamuk şi Radu Paraschivescu. Sursă foto: UVT

Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, a  conferenţiat, ieri seară, la Timișoara, în prezenţa câtorva sute de oameni, printre care au fost şi o delegaţie a Parlamentului European şi ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.

Orhan Pamuk a conferenţiat la invitaţia lansată de Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Scriitorul Radu Paraschivescu s-a dovedit a fi o foarte inspirată alegere a UVT pentru rolul de moderator al conferinţei. Aula Magna a Universităţii de Vestz din Timişoara s-a dovedit neîncăpătoare pentru public, astfel că au fost puse la dispoziţie trei amfiteatre, unde conferinţa a fost transmisă live, pe ecrane.

Orhan Pamuk a oferit o viziune asupra culturii și literaturii spațiului de frontieră situat între Orient și Occident. A vorbit despre opera şi viaţa sa, despre Istanbulul natal şi melancolie, despre compasiune faţă de victime, despre importanţa mișcărilor de emancipare și apărare a minorităților etnice și ale femeilor, despre importanţa libertăţii cuvântului şi despre curaj artistic şi civic pe care îl au cei care spun lucrurilor pe nume, înfruntând regimuri autoritariste, despre jurnalişti turci condamnaţi la închisoare pentru opiniile lor, despre situaţia politică din Turcia şi regimul Erdogan, despre ameninţări pe care le-a primit el însuşi. „Nu vreau să pozez în victimă. De 18 ani am alături de mine gărzi de corp. Vreau să pot să glumesc pe această temă, deoarece jurnaliștii au mereu replici de genul «Aveți gărzi de corp pentru că sunteți foarte important». Eu chiar fac glume și le spun «Cândva aveam trei bodyguarzi, acum am unul. Așa că n-ar trebui să critic Turcia prea mult, pentru că e totuși o îmbunătățire a situației»”, a spus Orhan Pamuk

Marţi, 4 aprilie, de la ora 10, tot în Aula Magna, comunitatea academică din UVT îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa, într-o festivitate specială pentru spațiul cultural și intelectual românesc și european, în anul în care Timișoara este Capitală Europeană a Culturii.

„Cu fiecare nouă carte, Orhan Pamuk confirmă că această trecere – dureroasă în plan personal – de la paradisul interiorității la purgatoriul exteriorității poartă în sine un potențial creator la fel de imens ca și acela din vremea când explora, amețit de culoarea unui oraș fabulos, fața nevăzută a lumii. La urma urmelor, imaginația creatoare compensează întotdeauna dezagrementele unei biografii turbulente: asemeni marelui său maestru, James Joyce, care a scris o carte, Ulysses, despre Dublin la Trieste și Paris, Orhan Pamuk a compus o extraordinară istorie personală a Istanbulului, Cartea neagră, la New York. Geografia, în cazul lui, e numele de împrumut al nostalgiei”, menţionează scriitorul şi profesorul universitar Mircea Mihăieş în laudatio pe care a pregătit-o pentru acest prilej.

Mircea Mihăieş. Sursă foto: UVT

Orhan Pamuk s-a născut în 1952, la Istanbul, şi a crescut într‑o familie numeroasă, asemănătoare acelora pe care le descrie în romanele sale Cartea neagră şi Cevdet Bey şi fiii săi, într‑o zonă înstărită din Nişantaşı. La 23 de ani, Orhan Pamuk hotărăşte să devină romancier; trăieşte retras în apartament şi începe să scrie. Cu excepţia unei perioade de trei ani petrecute la New York, a locuit numai la Istanbul. Cărţile i‑au fost traduse în peste 50 de limbi, iar unul dintre cele mai apreciate romane ale sale, Mă numesc Roşu, a câştigat în anul 2003 IMPAC Dublin Literary Award. În 2006, Orhan Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatură, numărîndu‑se printre cei mai tineri laureaţi ai săi. În România, Orhan Pamuk este publicat de Polirom.

Radu Paraschivescu, Orhan Pamuk şi Marilen Pirtea, rectorul UVT. Sursă foto: UVT

Laureat al premiului Nobel pentru literatură, Orhan Pamuk se află în galeria celor mai renumiți scriitori turci contemporani, operele sale fiind traduse în peste 40 de limbi și publicate în peste 100 de țări. Între cele mai importante teme care dețin un rol central în operele sale, acesta evocă relația dintre cultura orientală și cea occidentală, dar și puternicul specific al mentalității turce, în care plutește multipla melancolie ce se simte și în aerul Istanbulului, explicată de Orhan Pamuk prin termenul de hüzün, un sinonim specific turcesc al melancoliei, așa cum o înțeleg europenii occidentali.

Cele două evenimente fac parte din serie de conferinţe La UVT, Cultura este Capitală!, inclus în Programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, finanțat de Primăria Timișoara prin Centrul de Proiecte. Partenerii principali sunt: CTP, Bosch și Bioclinica.