Muzeul Satului Bănăţean Timişoara are, de azi, o nouă gospodărie, cea din Chizătău, care se alătură altor 24 case din diderite zone ale Banatului.

Cea de-a 25-a gospodărie a Muzeului Satului Bănăţean Timişoara, cea de la Chizătău, a fost inaugurată vineri, 29 august, în prezenţa celui care a donat acest complex de case, Doru Bot, din Chizătău, a echipei de muzeografi şi a conducerii Consiliului Judeţean Timiş.

Gospodăria din Chizătău este formată din două case de locuit, una de la mijlocul secolului al XIX-lea, cealaltă fiind construită la începutul secolului al XX-lea.

„Începând de astazi, ansamblul muzeal numără 25 de găspodării, un motiv în plus pentru toţi bănăţenii de a vizita Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara”, a declarat managerul Muzeului Satului Bănăţean, Claudiu Ilaş.
Printre ansamblurile care pot fi vizitate se numără aşa-numita Vamă a Timişoarei, Gospodăria de la Căpâlnaş, Casa din Bata, Casa de olar din Birchiş, Gospodăria de olar de la Jupâneşti, Gospodăria de la Căvăran – Caraş-Severin, Casa din Vişag, Gospodăria Jebel, Gospodăria maghiară de la Babşa, Sălaşul slovac din Nădlac, Gospodăria germană de la Biled, Casa ucraineană Repedea, Gospodăria de la Zolt, Primăria din Sărăzani, Birtul de la Bârna, Casa Naţională din Babşa, Biserica din Topla şi Şcoala din Bârna.

Ideea înfiinţării unui muzeu etnografic în aer liber a fost formulată pentru prima oară de către Ioachim Miloia, fost director al Muzeului Bănăţean între anii 1928 – 1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului, declară reprezentanţii Muzeului Satului Bănăţean pe portalul instituţiei. În anul 1928, după ce a participat la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, el a cerut Municipalităţii acordul pentru a înfiinţa în curtea Castelului Huniade un mic muzeu sătesc, care să cuprindă biserici de lemn, cruci „de interes istoric si artistic” şi case ţărăneşti. La insistenţa celor care i-au urmat lui Ioachim Miloia la conducerea Muzeului, Marius Moga şi Ioan Dihor, în 1967 muzeul a primit actuala suprafaţă de teren pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului, care a fost deschis pentru public la 20 august 1971. „Muzeul Satului Bănăţean constituie o pagină deschisă din istoria Banatului, o mărturie a civilizaţiei populare tradiţionale a românilor şi minorităţilor naţionale din această regiune”, afirmă reprezentanţii instituţiei.