Autorităţile vamale din UE au reţinut, în 2013, aproape 36 de milioane de articole suspectate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit raportului anual al Comisiei privind acţiunile vamale. În România, mai ales în partea de vest a ţării, constatările de acest gen sunt limitate de personalul redus de la punctele vamale.

Hainele şi îmbrăcămintea, în topul contrafacerilor

Deşi numărul articolelor contrafăcute descoperite anul trecut este mai mic decât cifrele din anii anteriori, valoarea bunurilor interceptate reprezintă totuşi mai mult de 760 de milioane de euro. Raportul anual al Comisiei Europene privind acţiunile vamale furnizează, de asemenea, date statistice privind tipul, provenienţa şi metoda de transport pentru produsele contrafăcute reţinute la frontierele externe ale UE. Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare, vamă, statistică, audit şi lupta antifraudă, a declarat în acest sens: „Prin inovare şi creativitate, Europa creează valoare. Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală este importantă nu doar pentru sănătatea şi siguranţa consumatorilor europeni, ci şi pentru susţinerea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă în UE. Cifrele din raportul de astăzi arată că procesul de contrafacere afectează toate produsele şi că autorităţile vamale sunt eficiente în interceptarea falsurilor.”

Articolele de îmbrăcăminte (12% din totalitatea articolelor reţinute) şi medicamentele (10%) se numără printre principalele categorii de mărfuri reţinute. Coletele poştale şi de curierat au reprezentat, în 2013, aproximativ 70% dintre intervenţiile vamale, 19% dintre reţineri având loc în legătură cu traficul poştal de medicamente. Aproximativ 90% din totalul bunurilor reţinute în vamă fie au fost distruse, fie au făcut obiectul unor acţiuni în justiţie pentru stabilirea încălcării. China continuă să fie principala sursă de produse contrafăcute. Din totalul produselor reţinute, 66% provin din China, iar 13%, din Hong Kong. Alte ţări însă au fost sursa principală pentru anumite categorii de produse, de exemplu Turcia pentru parfumuri şi produse cosmetice, iar Egiptul, pentru produsele alimentare.

După cum se subliniază în Strategia UE 2020, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă una dintre pietrele de temelie ale economiei UE şi un factor determinant pentru creşterea sa viitoare în domenii precum cercetarea, inovarea şi ocuparea forţei de muncă. Asigurarea respectării efective a drepturilor de proprietate intelectuală este, de asemenea, esenţială pentru sănătate şi siguranţă, deoarece anumite produse contrafăcute (cum ar fi produsele alimentare, produsele pentru întreţinere corporală şi jucăriile pentru copii), care sunt fabricate într-un mediu nereglementat, pot reprezenta o ameninţare serioasă la adresa cetăţenilor.

Autorităţile vamale din UE joacă un rol extrem de important în ceea ce priveşte oprirea intrării pe teritoriul UE a produselor cu privire la care există suspiciunea că ar încălca drepturile de proprietate intelectuală. Începând cu anul 2000, Comisia publică un raport anual privind activităţile vamale în ceea ce priveşte protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste rapoarte, bazate pe datele transmise Comisiei de către administraţiile vamale naţionale, constituie o contribuţie importantă la analiza încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în Uniunea Europeană.

În urmă cu un an, a fost adoptat un nou regulament privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală la vamă. Acesta întăreşte normele de care dispun autorităţile vamale pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală. Astfel, autorităţile europene îşi propun punerea în aplicare şi monitorizarea cu eficacitate a noii legislaţii UE privind asigurarea de către autorităţile vamale a respectării drepturilor de proprietate intelectuală, combaterea comerţului cu mărfuri contrafăcute în întregul lanţ internaţional de aprovizionare şi consolidarea cooperării cu Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală şi cu autorităţile de aplicare a legii.

Descoperirea contrafacerilor, limitată de constrângerile privitoare la personalul vamal

Produsele contrafăcute venite pe filieră chinezească sau turcească au fost nelipsite din comerţul timişean ultimii ani. Anual sunt reţinute de către Direcţia pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara aproape un milion de mărfuri contrafăcute. În totalul produselor contrafăcute depistate de Vamă, în vestul ţării, ţigările au ponderea cea mai mare, în ultima perioadă pe piaţa din vestul ţării fiind introduse cantităţi mari de produse măsluite din tutun provenind din China.

Ceasurile care copiază diverse mărci sunt o altă marfă contrafăcută prezentă destul de des pe piaţa din vestul ţării, capturile Vămii fiind în medie de peste 3.000 de ceasuri contrafăcute depistate la nivelul judeţului. Şi parfumurile se menţin în topul contrafacerilor, Vama confiscând mai mult de 22.000 de flacoane anual doar în Timiş. Creşteri s-au semnalat şi la cantităţile de încălţăminte şi îmbrăcăminte contrafăcută, cu peste 70.000 de mărfuri confiscate pe an. Din păcate, constatările sunt restrânse de constrângerile privitoare la personal. “Abia acum există informaţii că s-ar intenţiona să se angajeze câteva zeci de persoane, pe posturi de debutant. Noi avem o problemă şi legată de acele posturi vacante, rămase neocupate, în urma anchetelor DNA, soldate cu arestări, şi trimiteri în judecată. Posturile sunt ţinute neocupate până la definitivarea anchetei, care durează foarte mult. Şi, în aceste condiţii, cu personal puţin, normal că se constată creşterea contrabandei şi a unor fenomene precum contrafacerile”, spune Voinea Negoiţă, vicepreşedintele Sindicatului Vameşţilor şi Poliţiştilor “Pro Lex”.