Numărul cazurilor de fraudă cu fonduri europene s-a triplat în 2012 faţă de 2010, iar mediul privat este cel care fraudează cel mai mult banii comunitari, potrivit unui studiu al Societăţii Academice Române.

Fraudele au crescut de la 15 la 35 de milioane de euro

În ceea ce priveşte cazurile de fraudă stabilită şi verificată, studiul S.A.R. arată că există o creştere de la 15 la 35 de milioane de euro, iar la cele de fraudă suspectată de la 20 la aproape 90 de milioane de euro. “La orice indicator te uiţi este importantă tendinţa. Iar tendinţa este de triplare în 2012 faţă de 2010”, declară, citat de Mediafax, Răzvan Orăşanu, director de cercetare.

În mod surprinzător, cele mai multe fraude au fost comise de compa­nii private (ceea ce s-a întâmplat în 60 de cazuri) şi doar 30 de către autori­tăţile publice, deşi percepţia este, în general, că fraudele sunt făcute de Stat. Folosirea de documente şi decla­raţii false, fals în înscrisuri, schim­ba­rea destinaţiei fondurilor, falsul inte­lectual şi înşelăciunea sunt cele mai frecvente “tactici de fraudare”.

Fondurile cele mai expuse frau­de­lor sunt cele de pe PHARE, SAPARD, Fondul European de Garantare Agrico­lă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEA­DR), menţionează reprezentanţii S.A.R.

Analiza S.A.R., care a folosit date de la D.L.A.F. şi D.N.A., arată că 2003 este anul de vârf al fraudelor pe fondu­rile europene, urmat de 2007.

Se are în vedere scoaterea din circuit a organismelor intermediare

Ministrul Fondurilor Europe­ne, Eugen Teodorovici, precizează că intenţionează scoaterea din sistem a acelor structuri care nu-şi justifică pre­zenţa, un exemplu fiind organismele intermediare. O altă măsură în vederea îmbunătăţirii sistemului de funcţionare pe zona de fonduri europene în exerci­ţiul bugetar 2014 – 2020 constă în sim­plificarea procedurilor. Astfel, mediul privat va beneficia de o simplificare majoră în ceea ce priveşte procedurile de achiziţie publică. Totodată, Eugen Teodorovici mizează pe “standar­di­zarea principalelor documente (…) pe toate programele sectoriale”.

La rândul său, fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Or­ban, a punctat faptul că trebuie să se facă diferenţierea între tentativa de fraudă, care devine fraudă numai în momentul condamnării celor implicaţi în respec­tiva situaţie, şi nereguli, ceea ce repre­zintă o greşeală neintenţionată comisă de către cei care utilizează fondurile comunitare. “Sunt nenumărate adrese trimise de autorităţi de management, de organisme intermediare, de A.N.R.­M.A.P. beneficiarilor, prin care aceştia sunt sfătuiţi să acţioneze de o anumită manieră, iar acea recomandare era incorectă din punctul de vedere al reglementărilor comunitare. În mo­men­tul de faţă sunt situaţii în care s-au impus corecţii pe diferite proiecte, iar beneficiarii câştigă în Justiţie pentru că au documente prin care atestă că au fost sfătuiţi de către autorităţi să procedeze într-o manieră considerată ulterior greşită”, declară Leonard Orban, citat de Mediafax.

Acesta avertizează că nu trebuie să se facă o diferenţă între modul de utilizare a fondurilor europene şi cele naţionale, aceasta fiind şi o cerinţă a Comisiei Europene: “Problemele plea­că de la modul în care utilizăm fondu­rile naţionale. (…) Diferenţele sunt uriaşe în ceea ce priveşte modul şi atenţia pe care o avem vizavi de cum se cheltuie banii din bugetul naţional, comparativ cu statele nordice, cu Olanda, Belgia”, unde există foarte puţine portiţe de fraudare a fonduri­lor”, după cum declară Leonard Orban.