Neutralitatea României, un subiect adus în spaţiul public în contextul invadării şi atacării Ucrainei de către Rusia, este o temă capcană. Foarte perfidă. Narativul aparţine propagandei ruse şi vizează de fapt decuplarea României de NATO, ceea ce ar vulnerabiliza-o faţă de Rusia.

Sub aparenţa grijii faţă de popor, speculând o emoţie negativă, spaima firească a oamenilor în faţa unui război purtat pe teritoriul ţării, personaje care fac jocul propagandei ruse au adus în spaţiul public tema neutralităţii, care presupune refuzul României de a oferi sprijin militar, în cazul în care situaţia ar degenera şi ar impune acest lucru. S-au făcut petiţii, mitinguri pe tema aceasta, subiectul este de largă expunere pe reţelele de socializare şi chiar pe unele canale media.

Zilele trecute, sub umbrela imparţialităţii jurnalistice, în platoul Realităţii Tv a fost chemat, pentru a-şi da cu părerea despre războiul declanşat de Putin în Ucraina, Călin Georgescu, propunerea AUR ca premier al României. Printre multe elucubraţii,  a afirmat în emisiunea “Culisele Statului Paralel” – un titlu de emisiune ales parcă de Liviu Dragnea, etern luptător împotriva “statului paralel” – că “pentru strălucirea noastră ca popor trebuie să păstrăm neutralitatea față de orice conflict”. Nu a fost combătut cu argumente, ci lăsat să-şi recite tezele. Cunoscut ca rusofil notoriu – deşi, prin întrebări meşteşugite, în respectva emisiune i s-a oferit ocazia să se scuture de de această etichetă şi să se prezinte ca “românofil” –, Călin Georgescu afirma nu cu mult timp în urmă că “şansa României este înțelepciunea rusească” şi că deşi „complexul militar industrial american este interesat să împingă către un conflict”, „Rusia este extrem de bine pregătită și nu cred că va cădea în plasa întinsă”. La rându-i, a fost elogiat de propaganda oficială a Kremlinului care l-a numit „creator de istorie” şi „şansa României” încă din 2016, când numele său fusese vehiculat pentru funcţia de prim-ministru, ca premier tehnocrat susţinut de o parte din PSD, la propunerea Federaţiei Societăţii Civile Româneşti, o organizaţie care felicitase Rusia pentru anexarea Crimeei, în 2014.

În spatele ideii de neutralitate a României – retorică pe care o vedem adusă în spaţiul public şi de senatoarea Diana Şoşoacă, intrată în Parlament pe listele AUR, de o serie de conspiraţionişti lansaţi pe orbita publică în timpul pandemiei de coronavirus, de suveranişti putinişti, de ultranaţionalişti “auriţi” – se ascunde de fapt dorinţa decuplării României de NATO. Ce ar presupune această neutralitate a României? Refuzul României de a se implica în conflict, dacă NATO ar fi forţat să riposteze militar – asta numai în cazul în care Vladimir Putin ar provoca Alianţa, atacând un stat membru. O astfel de decizie ar însemna încălcarea articolului 5 din Tratatul NATO care prevede: “Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord.” Ca pas următor previzibil ar fi ieşirea din NATO care ar presupune închiderea scutului de la Deveselu – exact ce îşi doreşte Putin –, şi vulnerabilizarea majoră a României în raport cu Rusia. Privind la agresiunea Rusiei putiniste asupra Ucrainei, un stat independent şi suveran, dar care nu este membru NATO, să ne imaginăm în ce situaţie s-ar fi aflat acum România dacă nu era membră a Alianţei Nord-Atlantice…

Deloc întâmplător, unii dintre cei care cer neutralitatea României sunt şi susţinători ai ieşirii noastre din Uniunea Europeană. RoExit a ajuns o temă intens promovată în ultimul an pe anumite grupuri de pe reţelele de socializare; majoritatea sunt grupuri care, sub paravanul contestării măsurilor sanitare impuse în pandemia de coronavirus, sunt de fapt depozitarele și agregatoarele unor mesaje care instigă la nesupunere civică, invocând în mod fals încălcarea libertăţilor personale constituționale şi chiar a suveranităţii, mesaje care promovează teorii ale conspiraţiei, mesaje vădit antioccidentale care au ca scop slăbirea, distrugerea încrederii populaţiei în establishmentul politic autohton şi european, în instituțiile comunitare.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.