În următoarea şedinţă de plen, consilierii judeţeni vor vota actualizarea unui document considerat strict secret: Monografia economico-militară a judeţului Timiş. Informaţiile – inclusiv cele legate de rezerve de stat şi pregătirea pentru calamităţi – sunt inaccesibile cetăţeanului care ar dori să ştie dacă autorităţile judeţene s-au pregătit în mod corespunzător pentru situaţii de urgenţă.

Secretul de stat şi de judeţ

Pe ordinea de zi pentru următoare şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş a fost publicat zilele trecute un proiect vizând actualizarea Monografiei economico-militare a judeţului Timiş. Acest document conţine şi informaţii de care cetăţeanul ar fi interesat, cum ar fi pregătirea autorităţilor judeţene în cazul unor situaţii de urgenţă, catastrofe sau atacuri militare. Aceste date sunt însă secrete. Deşi informaţiile noi sunt de interes pentru Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Timiş din cadrul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, ceea ce ar putea însemna că se referă inclusiv la rezervele speciale pentru situaţii de urgenţă.

“La Prefectură, există un oficiu care se ocupă de probleme speciale în Timiş, însă toate instituţiile de profil colaborează cu acest oficiu, fie că vorbim despre Centrul Militar Judeţean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sau despre Poliţie. Toate aceste chestiuni se centralizează la Prefectură”, spune deputatul Niculae Mircovici, fost şef al Centrului Militar Zonal Timişoara.

Ca atare, probabil că şi informaţiile de acest gen ar trebui să se centralizeze tot la Prefectură, nu la CJ Timiş.

Rezerve despre care nu se ştie mare lucru

Demersurile făcute nu doar în Timiş, ci la nivelul tuturor judeţelor, pentru actualizarea rezervelor speciale şi refacerea stocurilor de materiale din depozitele speciale utilizate în caz de urgenţă sunt de natură să sugereze că se ia în calcul inclusiv ipoteza unor seisme de mare amploare, ipoteză vehiculată tot mai mult în ultimul timp şi sugerată de o anumită ciclicitate a cutremurelor de mare magnitudine despre care vorbesc seismologii. Caz în care populaţia ar trebui să ştie cum s-au pregătit autorităţile judeţene pentru asemenea situaţii. Aceste date sunt inaccesibile în prezent însă, fiind acoperite de prevederile vizând secretul de stat.
Puţini ştiu că în România există o instituţie cu competenţe directe în acest sens, despre care nimeni nu ştie mai nimic: Oficiul Central de Stocare, care ar avea depozite în cinci zone din ţară: Bucureşti, cu un punct de lucru în Urziceni, judeţul Ialomiţa, la Gorneşti – Mureş, la Bereşti – Bacău, la Novaci – Gorj, iar un al cincilea în Timiş, la Făget. Este greu de înţeles motivul pentru care această unitate a fost amenajată la Făget, şi nu la Timişoara. Astfel, în cazul unui cutremur puternic, cu întreruperea căilor de transport interjudeţene, se presupune că Timişoara ar fi aprovizionată cu materiale medicale de la 90 de kilometri depărtare, din Făget.

Singurele informaţii despre misteriosul depozit din Făget pot fi obţinute de la Bucureşti. Unde, însă, se invocă faptul că sunt obiective strategice, în privinţa cărora nu pot fi furnizate informaţii presei. Aceste depozite se supun doar deciziilor luate în Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, deşi, teoretic, ar exista cel puţin la stadiul de intenţie o subordonare la dublu a acestora către Ministerul Sănătăţii, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Însă sunt acoperite de sfera generoasă de întindere a noţiunii de secret de stat, interzicându-se inclusiv pozarea sau filmarea rafturilor goale din depozitul central, din Bucureşti.   

Potrivit legislaţiei, în rezerva strategică din aceste depozite ar trebuie să existe stocuri cu medicamente, vaccinuri, dezinfectante, anestezice, dispozitive medicale şi alte materiale specifice, care ar trebui reînnoite o data la zece luni. Totodată, toate depozitele ar trebui sa fie pline.

Probabil că doar în cazul unei calamităţi lucrurile s-ar putea lămuri în privinţa bunei aprovizionări a acestor unităţi strategice.