Dr. Virgil Musta. Sursă foto: Spitalul „Victor Babeş” Timişoara

După un proces care a durat aproape un an şi jumătate, medicul Virgil Musta, de al Spitalul de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeş” din Timişoara, acuzat de DNA de abuz în serviciu, a fost achitat definitiv. Sentinţa a fost dată, zilele trecute, de Curtea de Apel Timişoara, după ce şi Tribunalul Timiş decisese, în primă instanţă, că faptele invocate în dosar nu sunt de natură penală.

Într-un dosar deschis în noiembrie 2022, procurorii DNA l-au acuzat pe medicul Virgil Musta că a instigat la abuz în serviciu pe trei asistente din ambulatorul Spitalului „Victor Babeş”, deoarece ca şef de secţie (deşi acestea nu erau pe secţia condusă de dr. Musta) le-a instigat să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să preleveze teste contra cost în beneficiul clinicii Profilaxis, pe directorul medical al spitalului, dr. Diana Manolescu, şi pe şefa Ambulatorului, pe motiv că, prin influenţa pe care a avut-o datorită notorietăţii, „s-a creat un ascendent moral asupra celor două inculpate care le-a determinat să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu şi anume: să nu întreprindă niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare care în accepţiune DNA este abuz în serviciu”.

DNA calculase şi un prejudiciu, de 12.172,89 lei, pe care dr. Musta l-are fi adus spitalului „deoarece s-a plătit integral salariul celor trei asistente”.

În realitate, spune Virgiş Musta, în luna iulie 2020 exista o cerere foarte mare de testare PCR SARS CoV2 contra cost, deoarece multe persoane doreau să meargă în concediu sau la muncă în străinătate şi li se solicita aceste teste, iar pe de altă parte, persoane-contacte doreau să ştie dacă sunt pozitive pentru a-şi proteja familia: „OMS şi Comisia de luptă anti Covid din cadrul Ministerului Sănătăţii solicitau creşterea capacităţii de testare, element-cheie pentru ţinerea sub control a focarelor apărute. În acest context capacitatea de testare prin teste PCR ARN SARS CoV2 a laboratoarelor acreditate în Timişoara era depăşită”.

În aceeaşi perioadă, mai spune dr. Musta, au apărut primele cazuri de infecţie SarsCoV2 în instituţii publice care, neavând buget să-şi testeze angajaţii, riscau, să-şi oprească activitatea. „Singurul laborator care mai avea capacitate de a efectua teste era laboratorul Spitalului «Victor Babeş» din Timişoara, deoarece acesta efectua teste doar persoanelor suspecte, cu simptomatologie, ce se încadra în definiţia de caz, dar nu avea resurse financiare pentru a cumpăra testele şi materialele necesare testării contra cost şi nici  posibilitatea fiscalizării testelor. În acest context a început colaborarea dintre SC M Profilaxis şi Spitalul «Victor Babeş”, printr-un contract perfect valabil, în care SC M Profilaxis punea la dispoziţie materialele necesare testării şi efectuă recoltările, laboratorul Spitalului «Victor Babeş» prelucra probele, iar cea mai mare parte din profit mergea la spital. Din profitul realizat SC M Profilaxis a efectuat peste 300 de teste gratuite pentru instituţiile statului aminitite, pentru că activitatea acestora să poată continua”, declară Virgil Musta.

Cele trei asistente care lucrau în Ambulatoriul Spitalului „Victor Babeş” Timişoara acuzate de DNA de abuz în serviciu, ale căror atribuţii de serviciu erau acelea de a recolta probe pentru depistarea infecţiei Sars CoV2 la pacienţii cu simptomatologie conform definiţiei de caz, şi-au îndeplinit în întregime obligaţiile de muncă, iar în timpul liber au ajutat personalul de la Profilaxis recoltând şi contra cost pentru ca pacienţii să nu stea prea mult şi totodată să fie recoltaţi toţi cei care se prezentau pentru testare, explică dr. Musta: „Acest ajutor DNA l-a considerat abuz în serviciu, neînţelegând că era o stare de spirit în care toţi doream să fim folositori, ajutăm cu ce puteam astfel ca lucrurile să funcţioneze bine, ceea ce a dus la rezultate foarte bune în această luptă. Asistentele ştiau că şi personalul Profilaxis ajuta gratuit DSP la triajul epidemiologic din aeroport ca avioanele să poată decola şi ateriză considerând astfel că trebuie şi ele să ajute.”

În ceea ce priveşte a doua acuzaţie, mai spune medicul, neexistând nici o dovadă scrisă sau verbală de instigare, întrucât nu a vorbit cu niciuna dintre inculpate despre acest subiect, „se susţine în rechizitoriu că instigarea s-a manifestat prin influenţa pe care am avut-o în spital, ce a creat un ascendent moral asupra celor două inculpate şi le-a determinat să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, ceea ce este absurd. Ambele instanţe au arătat că acuzaţiile de abuz în serviciu nu se susţin conform legislaţiei şi, ca atare, nu există nici instigare la abuz în serviciu.”

Referitor la prejudiciul invocat de procurorii DNA, Spitalul „Victor Babeş”, care a câştigat o sumă importantă de lei prin acest contract, a specificat, de la început, că nu a fost prejudiciat

Medicul Virgil Musta transmiet că le multumeşte tuturor celor care l-au susţinut pe perioada procesului  şi au crezut în nevinovăţia sa.