Chiar dacă mansardarea a fost în ultimii ani unica soluţie de a se realiza locuinţe noi la preţuri convenabile în Timişoara, în zone cât de cât apropiate de centru, Primăria Timişoara pare, brusc, deranjată de aceste construcţii. Printr-un proiect de hotărâre, a încercat să limiteze amenajarea unor astfel de spaţii locative. În acelaşi timp, nu pare la fel de deranjată de zecile de vile cu turnuleţe din municipiu.

Proiect retras, după ce Opoziţiei i s-a aprobat un amendament

La ultima şedinţă de plen, de marţi, consilierii locali au discutat în contradictoriu mai mult de jumătate de oră pe un proiect de hotărâre ce a pă­rut generat de atitudinea Primăriei faţă de mansardări, Municipalitatea părând brusc deranjată de aceste con­strucţii din oraş. „Trebuie să ţinem la aspectul oraşului nostru şi să nu mai per­mitem să se construiască orice şi ori­cum. Ne-am bucura să vedem investi­tori privaţi care construiesc cât mai multe locuinţe, dar prin construcţii se­rioase, prin construcţii făcute conform standardelor arhitecturale pe care trebuie să le aibă un oraş cu pretenţii cum este Timişoara”, a declarat în acest sens Nicolae Robu.

Probabil, în urma acestei poziţii a şi apărut proiectul de hotărâre privind rea­lizarea lucrărilor de mansardare a blo­curilor de locuinţe din Timişoara, care prevede că se permite executa­rea lucră­rilor de mansardare, la blocurile con­struite înainte de 1990, doar în ca­zurile situate în adiacenţa blocurilor de­ja man­sardate şi la blocuri parţial man­sardate.

Totuşi, la votul din plen, intenţiile conducerii executive ale Primăriei nu au fost materializate pentru că, în mod atipic, un amendament al consilierilor Opoziţiei, făcut de consilierul local P.N.­Ţ.C.D. Bogdan Herzog, a fost adoptat de majoritatea consilierilor, şi din Opoziţie, şi de cei ai Puterii. Bog­dan Herzog a propus să se permită mansar­­darea doar în cazurile în care această acţiune nu ar intra în contra­dicţie cu aspectul general al zonei şi să nu se per­mită mansardarea parţială a blocurilor. 

Nemulţumit, primarul Nicolae Robu le-a transmis consilierilor că ar fi mai bine să res­pingă proiectul în ansamblu pentru că prevederea cu „aspectul general al zonei” lasă loc la ambiguităţi şi, ulte­rior, proiectul a fost retras de pe ordi­nea de zi.

Astfel, potrivit conducerii Primă­riei, acesta va fi repus pe ordinea de zi la o şedinţă viitoare, în forma în care a fost prezentat şi la această şedinţă de plen, adică fără amendamente, deşi acestea au fost aprobate de consilieri. „Domnul primar a decis ca proiectul să fie retras pentru că lucrurile nu au ieşit aşa cum şi-a imaginat. Aceasta, deşi amendamentul meu a fost printre puţinele care au fost votate de majori­tate, pentru că, de obicei, maşina de vot a U.S.L. respinge toate amenda­men­tele Opoziţiei. Cred că, pentru a nu mai discuta despre atâtea nuanţe, ar fi bine să se opteze în continuare pentru nişte proiecte-tip de mansarde. Mansardarea ar tre­bui să continue la Timişoara, nu doar pentru că e o soluţie de mărire a spa­ţiului locativ în zone centrale ale Timi­şoarei, ci şi pentru că aceste proiecte sunt unica şansă prin care bătrânii pot să-şi per­mită reabilitarea termică a locuinţelor, şi, în acest fel, pot să-şi reducă factu­rile la întreţinere”, spune Bogdan Herzog.

Noile proiecte prevăd şi reabilitarea termică

Fără să mai aibă amploarea de di­nainte de 2009, procesul de mansar­da­re a blocurilor construite la Timişoara înainte de 1989 a avut, totuşi, conti­nuitate la Timişoara. Patru solicitări noi pentru astfel de proiecte au fost depuse în ultimele săptămâni la Primă­rie, pentru blocuri de pe străzile Li­niştei, Constantin cel Mare, Topolo­gului şi pe Intrarea Sunetului, toate primind autorizaţie de construcţie.

În toate aceste cazuri, proiectele prevăd şi reabilitarea termică a blocu­lui, rezultând în urma mansardării un bloc în regim de înălţime subsol plus parte plus patru etaje plus mansardă, cu patru apartamente la mansardă, pe spaţii cuprinse între 230 şi 270 de metri pătraţi, ceea ce înseamnă peste 50 de metri pătraţi pentru fiecare apartament obţinut. În urma înţele­gerilor cu asociaţiile de locatari care au cedat constructorului acoperişul, proiectele prevăd şi tencuiala decora­tivă a blocului, şi reparaţii la faţadele laterale, frontală şi posterioară.

Primăria nu pare la fel de „virulentă” în cazul turnuleţelor

Este ciudat că Primăria şi-a dat sea­ma brusc că nu mai agrează construc­ţia de mansarde, atâta vreme cât nu pare la fel de deranjată de zecile de vile cu turnuleţe din municipiu.

Ca un exemplu că se poate şi alt­fel, un oraş din zona de vest a ţării a de­cis în această săptămână să interzică  aceste construcţii. Astfel, admi­nis­traţia municipiului Ca­ransebeş a apro­bat la începutul săptă­mânii propu­nerea primarului Marcel Vela de a interzice ridicarea clădirilor „cu turnu­leţe”, specifice romilor şi, mai mult, a stabilit amenzi pentru cei care nu res­pectă decizia.

Motivul care a stat la baza acestor amendamente a fost generat de faptul că au apărut mulţi cetăţeni care vor să construiască unele clădiri, „gen Streha­­ia sau Recaş”, Motiv pentru care „admi­nistraţia locală trebuia să ia măsuri con­crete, exacte şi cu sancţiuni pecuniare pentru cei care nu respectă linia arhitec­turală clasică şi recunoscută în Banatul de Munte”, a precizat primarul Marcel Vela.

E un exemplu care merită să fie luat în considerare şi la Timişoara, înainte de „războiul” cu mansardele.