Sursă foto: PMT

Sâmbătă, 13 ianuarie, Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova, i-a fost decernat, în Sala Capitol a Filarmonicii Banatul din Timișoara, Premiul „Timișoara pentru Valori Europene”. „Primesc acest premiu ca pe un vot de încredere în capacitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi de a duce până la capăt lupta pentru libertate – o luptă dreaptă, legitimă și necesară pentru viitorul nostru și al întregului continent! Ce vedem aici, la Timișoara, ce vedem în orașele europene, vrem și pentru Republica Moldova. «Azi în Timișoara, mâine-n toată țara» – se scanda acum 34 de ani pe aceste străzi. Nivelul de trai pe care îl văd în orașul dumneavoastră, libertatea de gândire și exprimare, valorile europene – să ajungă de neînvins aici și în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu. Redăm mai jos, integral, mesajul acesteia, rostit la Gala de decernare a premiului.

„Mă bucur să mă aflu astăzi la Timișoara, la invitația domnului primar Dominic Fritz. Orașul Dumneavoastră are o semnificație profundă în istoria modernă a Europei și, prin spiritul său de deschidere și prin lupta sa pentru libertate și dreptate, reprezintă un simbol al valorilor europene. Sunt onorată să primesc premiul «Timișoara pentru Valori Europene», pe care îl consider nu atât o recunoaștere personală, cât mai ales o apreciere pentru modul în care cetățenii Republicii Moldova își apără dreptul de a trăi în libertate, pace și democrație – un drept pentru care, de aproape doi ani, vecinii și prietenii noștri din Ucraina fac niște sacrificii pe care cu greu le putem descrie în cuvinte. Un premiu pentru valori europene este o oportunitate să discutăm despre pericolele asupra acestora și despre cât de ușor le putem pierde.

Un război la hotarul nostru părea incredibil acum câțiva ani, dar iată că dreptul internațional a fost încălcat, granițele nu au contat, iar valorile europene, valorile umane au fost călcate în picioare. Populismul și minciuna devin tot mai atractive pentru unii cetățeni dezamăgiți și pun în pericol valori importante – dezbaterea, încrederea în instituții și unii în alții. Grupări corupte, cum vedem în Moldova, finanțate din bani murdari, din bani de la Kremlin, vor să răstoarne ordinea constituțională, să submineze statul și democrația. Politicieni deghizați cu masca valorilor europene, dar gata, când va fi momentul, să vândă libertatea, interesul național și să ducă Republica Moldova într-o zonă gri, a fărădelegii, corupției, unde Rusia poate să-și impună cu ușurință interesele. Propaganda fără margini și fără urmă de bun simț care, din păcate, reușește să slăbească coeziunea socială, solidaritatea între oameni și națiuni. Toate aceste lucruri sunt un pericol real și foarte aproape și nu vizează doar Republica Moldova.

Sursă foto: PMT

În următoarea perioadă, jumătate din populația planetei va participa în alegeri – vor fi alegeri la Chișinău, la București, la Washington, se va alege Parlamentul European. De aceste alegeri depinde soarta lumii pentru următoarele decenii și nu cred că sunt cuvinte mari. Și este cazul să ne întrebăm – și politicienii, și cetățenii – în ce lume vrem să trăim? Teoria «politica nu mă afectează» este greșită, pentru că de oamenii pe care îi alegem depinde cum trăim noi și cum vor trăi copiii noștri. Alegem conducători care mint doar pentru că spun ce vrem să auzim? Care ne promit soluții ușoare pentru probleme complicate? Nu poți construi nimic, cu atât mai mult un stat, prin minciună. Conducători care îi tratează pe cei din jur fără respect? Fără respect vor fi tratați toți cetățenii. Conducători care neagă știința? Țările s-au dezvoltat anume datorită științei și nu ignoranței. Conducători care nu au curajul să ia decizii complicate? Cu pași fricoși o țară nu devine puternică. Conducători care dezbină și incită la ură? Doar o societate unită poate construi o țară sigură și prosperă. Vom avea multe alegeri în acest an, dar cel mai mult aceste alegeri vor fi anume despre valori. Și sper foarte mult că cetățenii lumii vor alege bunul simț, curajul, omenia, cinstea, adevărul și libertatea. Și pacea.

Sursă foto: PMT

De multe ori în istorie, pentru ca binele să triumfe a fost nevoie de eroi. În perioada care urmează, va fi nevoie ca fiecare cetățean să devină un erou. Când stai deoparte, răul se răspândește. Și vedem azi cum răul riscă să acapareze tot mai mult din lumea liberă. Războiul de agresiune al Rusiei nu doar că a curmat – și continuă să curme – vieți și destine, ci reprezintă o amenințare reală, brutală și imediată la adresa valorilor și principiilor care au stat la baza construcției proiectului european.

Sunt aceleași valori pentru care, în 1989, au murit, mai întâi la Timișoara, apoi la București și în alte orașe ale României oameni care nu au mai suportat gândul de a trăi sub jugul apăsător al totalitarismului. Ne înclinăm în fața acestor luptători pentru libertate, cărora le datorăm ceea ce astăzi pare de la sine înțeles: o Europă în care Cortina de Fier din trecut a fost înlocuită cu o comunitate a solidarității, a unității în diversitate.

De altfel, așa cum spuneam, municipiul Timișoara reprezintă un excelent exemplu de diversitate trăită în spirit european și democratic – un spirit care și-a pus amprenta nu doar pe trecutul istoric al acestui oraș minunat, ci care îi conferă și astăzi un farmec deosebit, pe care oaspeții săi au avut ocazia să-l cunoască îndeosebi anul trecut, când Timișoara a strălucit în calitate de Capitală Europeană a Culturii. Istoria Timișoarei, ca și trecutul recent al Republicii Moldova, constituie lecții importante despre valoarea libertății. Moldova a învățat, prin experiențe dure pentru țară, cum este să lupți pentru libertate și pentru dreptul de a-ți decide soarta.

Sursă foto: PMT

În ultimii ani – dar mai ales în ultimele 22 de luni – Republica Moldova s-a aflat sub permanenta amenințare a celor care nu vor să respecte alegerea noastră de a face parte din lumea liberă, din marea familie a democrațiilor europene. Chiar dacă nu s-a tras înspre Moldova cu arme și cu rachete, suntem supuși unui larg spectru de lovituri din cele mai perfide – violarea spațiului aerian, tentative de a genera tensiuni sociale, atacuri cibernetice și răspândirea de informații false, încercarea de a frauda, la scară largă, alegerile locale, în toamna anului trecut. Au încercat să răstoarne guvernarea și ordinea constituțională prin metode violente. Nu au reușit.

Faptul că noi, ca societate, am rezistat – rezistăm – constituie dovada rezilienței oamenilor din Republica Moldova, dar și a atașamentului față de obiectivul nostru strategic de a deveni stat membru, cu drepturi depline, al Uniunii Europene. Este opțiunea pe care zeci de mii de oameni au confirmat-o, prin prezența lor în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, același loc în care în 1989 mulțimea adunată cerea consacrarea limbii române ca limbă de stat. În fond, este o continuitate firească. Pentru că libertatea noastră va fi în siguranță doar atunci când Republica Moldova va face parte din Uniunea Europeană.

Anul 2024 este anul democrației în întreaga lume. Iar democrația nu este un cuvânt abstract, este principiul datorită căruia oamenii pot spune ce gândesc, își pot crește copiii cum consideră corect, au oportunitatea de a-și construi fericirea, au șansa de a obține bunăstare. Regimurile autoritare nu pot oferi aceste lucruri. Și de noi toți depinde ce vom alege în anul 2024. Știm foarte bine că drumul de la aspirație la realitate nu este unul ușor. Și de aceea ne însuflețește gândul că știm că avem alături de noi, pe această cale, prieteni și parteneri de nădejde, care ne vor ajuta să trecem mai ușor peste orice obstacole.

În acest sens, doresc să folosesc acest prilej pentru a sublinia – cu recunoștință și înaltă apreciere – sprijinul pe care l-am primit din partea României, un sprijin necondiționat, frățesc, pentru care vom fi întotdeauna recunoscători. Când ne-a fost mai greu, am putut să ne bazăm pe ajutor la toate nivelurile – mă refer aici la Președintele României, la Guvern, la Parlament, la Casa Regală, la societatea civilă, dar și la autoritățile publice locale, precum gazdele noastre de astăzi, din inima Banatului. Ne uităm cu admirație la modul în care România a valorificat apartenența la Uniunea Europeană – și privim cu încredere spre viitor, când vom putea la rândul nostru să transpunem calitatea de stat membru în beneficii concrete, reale și tangibile pentru toți cetățenii noștri, indiferent de etnie, de limba vorbită sau de convingerile politice. Și, desigur, visăm la un viitor când, aflându-ne împreună în Uniunea Europeană, podurile de peste Prut vor doar un reper geografic, fără a mai fi împrejmuite pe de o parte și de alta de puncte de trecere a frontierei.

Extinderea Uniunii Europene către Est – în 2004, 2007 și 2013 – a reprezentat o reparație istorică la scară largă. La câteva decenii de la momentul când, în 1945, popoarele de la răsăritul continentului nostru au fost condamnate la o existență marcată de opresiune și lipsuri, poarta libertății și prosperității s-a deschis pentru 13 țări, inclusiv pentru România. Chiar dacă, la scara istoriei, intervalul de timp ce a decurs de atunci nu este prea lung, se fac deja auzite voci ale unor oameni care par să fi uitat că democrația, libertatea sau bunăstarea consolidate nu sunt un dat, ci reprezintă, nemijlocit, rezultatul apartenenței la Uniunea Europeană, respectiv al procesului de aderare. Este suficient să ne uităm la dificultățile cu care ne confruntăm noi, în Republica Moldova, pentru a vedea cât de dificil este ca un stat din regiunea noastră să răzbată aflându-se în afara Uniunii Europene. De aceea, această reparație de care vorbeam nu va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor rămâne în afara spațiului comunitar. Locul oamenilor care aleg libertatea este alături de statele și popoarele lumii libere, nu în vreo zonă gri, sub umbra amenințărilor permanente la adresa suveranității și independenței. Și știm cu toții că în Republica Moldova aceste amenințări – fie directe, fie prin intermediul trădători, oligarhi dispuși să-și vândă concetățenii fără rușine – nu vor conteni, ci dimpotrivă, se vor intensifica pe măsură ce noi ne vom rupe de legăturile păguboase ale trecutului. Dar noi nu ne temem și nu ne vom abate de la drumul nostru.

În ultimii ani am reușit să scăpăm de dependența de gazul rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi piețe, construim și reparăm drumuri și poduri care ne leagă de România, de Uniunea Europeană. Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci își decide singură soarta și pășește hotărât pe calea integrării europene. Iar acest fapt a fost recunoscut de statele membre ale Uniunii Europene, atunci când, în decembrie anul trecut, au decis că Republica Moldova – alături de Ucraina – merită să deschidă negocierile de aderare pentru ca apartenența noastră la comunitatea de valori europene să își găsească confirmarea istorică prin aderarea la UE.

Primesc acest premiu ca pe un vot de încredere în capacitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi de a duce până la capăt lupta pentru libertate – o luptă dreaptă, legitimă și necesară pentru viitorul nostru și al întregului continent!

Ce vedem aici, la Timișoara, ce vedem în orașele europene, vrem și pentru Republica Moldova. «Azi în Timișoara, mâine-n toată țara» – se scanda acum 34 de ani pe aceste străzi. Nivelul de trai pe care îl văd în orașul dumneavoastră, libertatea de gândire și exprimare, valorile europene – să ajungă de neînvins aici și în Republica Moldova.

Vă mulțumesc foarte mult pentru cuvintele calde, vă mulțumesc foarte mult pentru premiu – este o onoare pentru mine! Și vă mulțumesc foarte mult pentru tot sprijinul, pentru toată susținerea, pentru toată dragostea pe care o aveți pentru Republica Moldova!”

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este prima laureată a Premiului Timișoara pentru Valori Europene, un premiu în valoare de 30.000 de euro. „Cu mult curaj și bun simț, Maia Sandu luptă cu perseverență pentru creionarea unui drum european pentru Moldova” – este motivaţia juriului în acordarea acestui premiu. Maia Sandu a venit la Timișoara, la invitația primarului Dominic Fritz.

Membrii juriului sunt: scriitorul Mircea Cărtărescu (București), Iulia Motoc, judecător al Curții Penale Internaționale, dirijorul Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, ambasadoarea Simona Miculescu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, regizoarea și scenarista Anca Miruna Lăzărescu, scriitoarea și criticul literar Adriana Babeți și Dominic Fritz, primarul Timișoarei.